Când voi pleca pe calea ce duce-n veşnicie
Prea obosit de trupul muritor
Ce voi lua cu mine? Numai dorul
Ce m-a făcut ades să mă-nfior...
Şi voi lăsa aici a trupului ţărână
Şi lacrimi şi suspine voi lăsa
Căci voi zbura la stele cu-al meu dor
Şi-am să m-ascund acolo-n palma Sa...

Când voi pleca pe calea ce duce-n veşnicie
Nu vă-ntristaţi...căci gândurile mele
Eu le-am ascuns în versuri şi cântare
Şi-am pus un strop din mine şi în ele...
Şi-am să vă las Iubirea ce mi-a fost
Comoară sfântă, hrană şi lumină
Şi am ţesut-o-n fiecare vers
Pentru acum şi vremuri ce-or să vină!

Vulcan-09-05-2016
Mary