Sinoade se-ntrec vitejește
Să rânduie soarta prostimii
Și-n colțuri, o voce șoptește:
„Să strângem mai mult, să fim primii”.
Prin bărbile negre străbat
Meschine săgeți din Adâncuri;
Hristoase, pe sufletul nostru se bat
S-adune ceva la câștiguri.
Sinoade se-ntrec vitejește
Să-njunghie credința curată;
Se-mplântă o cruce pe creste,
E crucea credinței furată.
Și-i sânge pe mâinile lor,
Și-i sânge pe mâinile noastre,
Și văd în toiul acestui omor
Cum cad, însăși viețile noastre.
(poezie scrisă spre slava lui Dumnezeu la data de 19 Aprilie 2016).