Bătrânețe...
Avasilcai David.

Dă-mi bucurie Doamne Sfânt
Dă-mi și tristețe totuși,
Să știu ce-o înseamna plângând
În vremi de bătrâneţe.

Să știu cum m-ai iubit cu foc
Să-mi amintesc de Tine,
De ce-am înfăptuit cu-n scop
Noi doi Isuse.., Tu cu mine.!

Să-mi amintesc cu drag de Tin'
Și de iubirea Ta,
Să-mi amintesc cum și din chin
Mi-ai arătat puterea Ta.

Luptam pe brânci cu Tin' la braț
Și izbuteam în toate,
Dar într-o zi m-am prins în laț
Și-am plâns,..târziu în noapte.

Dar îmi șoptise Cineva
Că nu-i pe terminate
Și-acum când lupta-i cea mai grea
Să mă trezesc din moarte.

Dă-mi Doamne lacrimi pe obraji
Dar dă-mi și zâmbet totuși,
Să știu să plâng în bucurii
Și să zâmbesc tristeții.

Și-atunci când păru-mi v-a albi
Să am speranță-n mine.!
Când barba-mi v-a încărunți
Să cred mereu în Tine.

De voi muri, sau de-oi trăi,
Să Te astept pe Tine,!
Și-atunci când n-oi putea grăi
Eu să privesc în sus, la Tine.

Cu ochii mei încețoşați
De-atâta plâns în lume,
De-atâtea lacrimi curățați
Le țintuiesc spre Tine.

Cu buza mea cea tremurândă
De-atatea vorbe fără rost
Aduc azi rugăciuni ofrandă
Și rog să fie cu folos.

Cu mâinile împreunate,
Te rog al meu Prieten scump
Doar numai Tu îmi faci dreptate
Nu mă lăsa să ard în scrum.