Să nu fii tristă, tot necazul trece
Și-oricât de greu e-acum, va fi ușor.
Căci iată, se sfârșește ziua rece
Și valul care vrea să te înece
Pieri-va veșnic fără ajutor.

Să luminezi cărarea vieții tale,
Să lași în urma ta miros plăcut.
Deschide-ți azi frumoasele petale,
Căci ești un crin frumos pe-a vieții cale,
Lumină pentru cei ce te-au văzut.

Parfumul tău să răspândească pace,
Blândețe, milă, dragoste, dor sfânt,
Căci viața sfântă Domnului Îi place
Și-n urma dragostei și-a milei face
Din tine-o rază scumpă pe pământ.

Fii plină azi de dor de veșnicie,
Fii dornică să dai, nu să primești,
Și-acolo unde este sărăcie,
Prin viața ta să fii o bogăție,
Din tine doar comori să dăruiești.

Nu-i calea vieții doar cu flori și soare.
E drumul și cu spini și înnorat,
Dar ai credință, luptă și fii tare,
Căci sus, în cer, la capăt de cărare,
Te-asteaptă al vieții Împărat.