Îngăduie Doamne să vină la Tine....


Îngăduie Doamne, să vină la Tine,
Fărâma de lut zdrobită de val,
Căci mare-i durerea, speranţa (ruine)
Curg lacrimi şiroaie, potop de suspine
Şi numai Tu, Doamne, poţi duce la mal...

Îngăduie Doamne, să vina la Tine
Fărâma de lut pierdută-n pustie,
Căci soarele arde, seceta-i mare
Pământul uitata mirosul de floare,
Şi numai Tu, Doamne, eşti apă vie...

Îngăduie Doamne, să vină la Tine
Fărâma de lut cazută în vale,
Căci lungă-a fost noaptea fără lumină
Sufletu-i gol, spre ceruri suspină,
Şi numai Tu Doamne eşti viaţă şi Cale...

Îngăduie Doamne să vină la Tine
Fărâma de lut pribeagă sub soare,
Căci sufletul plânge după Iubire
După iertare, pace, sfinţire
Şi numai Tu Doamne eşti Îndurare !


Amin!