Dacă Doamne-n viaţă sunt...

Dacă Doamne-n viaţă sunt,
Sunt prin veşnicul Cuvânt
Ce-n treziri de dimineaţă
Mângâierea-mi dă în viaţă,
Vieţuind pe-acest pământ!

Mă mângâie, mă susţine...
În căile-I sfinte spre bine,
Spre-acel bine-al mântuirii
Pe drumul sfânt al Iubirii
Ţinta-i fiind, desăvârşire!

Astfel Ea mi-a demonstrat
Cum durerea mi-a purtat,
Pân-ajuns, pe cruce pusă
Glasului Preasfânt supusă
Din păcat, spre-a fi iertat.

Supusă a-mi fi Salvatoare
Pentru veci, Mântuitoare,
Neţinând cont de păcate
Dup-a Ei scumpă dreptate
Spre-a avea viaţa viitoare!

Dreptate ce contestată
Prin lupta-i cea declarată
De cel rău... în ceruri sus
Prin răscoala ce-a produs
Pacea-i fiind, ameninţată.

O! Dar dragostea, a biruit
Prin faptul că S-a Jertfit -
Spre-a mă duce-n Paradis
Cum în Scripturi este scris
Locul cel scump pregătit.

Flavius Laurian Duverna
O9 iulie 2016