1. Când singur te vezi în visări spulberate,
Nădejdea, ecoul, demult a fost stins,
Doar şalul de umbră acoperă firea
Şi sufletul gol în zbucium e-aprins.

2. Te lupţi în zadar să gaseşti fericirea
Şi liniştea ta in dorinţe lumeşti,
Alergi fără-oprire să cauţi iubirea
Că poate chiar ea iţi va da ce doreşti.

3. Dar sufletul tău, e gol şi ţi-e teamă
Păcatul te-apasă pe umerii grei.
Simţi că te pierzi şi nu ştii cărarea
Ce-ţi poate găsii împlinirea ce-o ceri.

4. Îţi simţi trupul viu, dar sufletu-i mort,
Şi inima-i prinsa-ntre iluzii şi dor,
Genunchii ţi-apleci, căutând disperat
Liniştea vieţii într-un izvor nesecat.

5. Ochii-ţi ridici înspre blândul Păstor
Si glasul-l trimiţi în a rugii mahramă,
Lacrimi şuvoaie în sfântul fior,
Preschimbă amarul şi pacea ţi-o dă
în picuri de har, mângăiere şi soare.

6. Spre Tatăl, Parintele, Mielul Divin
La El tu s-alergi să găseşti împlinirea ,
În pofte, păcate găsit-ai doar chin
Crezând că acestea-ţi aduc fericirea.

7. Din cioburi de vise, făurit-ai palate,
Idealuri atinse, dar inimi pustii.
Plăsmuita-i şi gânduri şi fapte deşarte
Departe ţi-a fost, însă gândul divin.

8. În noi, Dumnezeu a pus veşnicia,
Şi orice-am găsii între cer şi pământ,
Nimic nu va pune în noi împlinirea
Doar jertfa lui Isus, ce-nvăluie trupul
de pace, iubire, iertare şi cânt.

9. Vino la cruce, ridică-ţi privirea
Trimite în rugă frământarea ce-o ai.
Pleacă-ţi genunchii şi cere-i iertarea
Hristos va venii, te va umple de har.

10. E singurul loc, unde găsi-vei putere
Împlinire şi viaţă, izvor nesecat
Nu vei vedea frumuseţi efemere
Ci sursa eternă: Hristos, Împărat!