Undeva, pe-al istoriei drum
S-a pierdut neştiută iubirea...
Acolo, ascuns într-un colţ
Îi strigă ecou-amintirea...

Uneori se ridică un suflet
Şi-ncepe s-o caute timid
Dar inima-i rece, opacă
Şi dorul din suflet...arid.

În jur e-ntuneric şi ceaţă
Şi umbre ce-şi caută un rost...
Imaginea fadă a vieţii
A ceea ce-odată a fost...

În ochii ce caută spre ceruri
Acum e-o tristeţe ce doare
Căci ura şi banul şi fala
Aduce în om nepăsare...

Şi totuşi un zvon mai străbate
În ceasuri târzii omenirea:
"Trezeşte-te lume cât nu e târziu
Nu simţi că lipseşte...IUBIREA?"

Vulcan-30-06-2017
Mary