Fântâna Dragostei Sublime

Fântâna Dragostei Sublime
Doamne pentru orice suflet
Ce Te cată ’n-al său umblet
Când e-n chinuri şi suspine
Eşti, şi-i dai gânduri senine
În cântări, de mari răsunet!

Zdrobit şi trist, îl întăreşti
Pe ale vieţii căi prea sfinte
Dacă smerit va lua aminte
Prin toate ce-l povăţuieşti,
Cu gânduri la cele cereşti
Să meargă pururea 'nainte.

Tu eşti, , Fântâna Apei Vii "
Cea care-adăpi fără-ncetare
În Dragostea mântuitoare
Prin vorbe simple-n bucurii
Orice-nsetat, spre veşnicii
Prin Jertfa dată, ca salvare.

Spre-acolo, paşii vieţii sale
S-or îndrepta la Râul Vieţii -
În zori de-argint ai dimineţii,
Minuni ale Dragostei Tale
Ce-or fi cântate-n Osanale
'N elanul sscump al tinereţii!

Răsune cerul şi pământul
De vuiet mare de cântări
Din toate cele patru zări,
Pentru că Isus, Cuvântul,
A-nvins şi biruit mormântul
Prin Vestea sfintei Înălţări!

Flavius Laurian Duverna
04 august 2016