Doinește frunza dorul, cu ardoare
Și triluri îl înalță-n cânt, duios,
Același dor îl susură izvoare,
Înfiorând țărâna, dorul de Cristos.

Chiar cerul însetează, îi e dor
De-un nor de slavă, o podoabă sfântă,
Pe care va veni El, Domnul domnilor,
Să-Și ia Mireasa-n odaia de Nuntă.

Îl așteptăm, Desăvârșirea noastră,
I-am trimis dorul cu misive clare
Și i-am mai pus o lacrimă în traistă,
Să-I cerem biruință-n așteptare.

Clip-uri de dor ca stelele răsar
Pe bolta lumii tot mai întunecată,
Scântei desprinse din Rugul din Calvar,
E dorul Lui Isus, El ne așteaptă.

Isuse drag, Isuse scump, Isuse
Ce va fi oare dorul nostru-Acasă?
Lacrimi șterse, îmbrățișări nespuse,
Voal transparent la Haina de Mireasă.