Pe drumul vieţii-am învăţat că totu-n lume-i trecător
Că nu există-aici comoară să-ţi cumperi ani în viitor...
Am învăţat că este-un timp de naştere şi de iubit
Dar şi un timp ca o pecete ce spune vieţii: s-a sfârşit!

Pe drumul vieţii zbuciumat am admirat mulţimi de flori
Dar vai, culese se-ofileau şi îşi pierdeau parfumu-n zori...
Am auzit mulţimi de vorbe care alină sau rănesc
Şi-am întâlnit iubiri ce-afundă dar şi iubiri care zidesc!

Pe drumul vieţii-am învăţat că dragostea e chintesenţa
Trăirii pe acest pământ ce dă inimii frumuseţea
Şi-am învăţat că ea, iubirea e mai presus de tot şi toate
Un lanţ ce leagă două inimi îngemănate pân' la moarte...

Am învăţat pe drumul vieţii că omul fără Dumnezeu
Nu va cunoaşte niciodată ce minunat e harul Său...
Nu va cunoaşte pacea sfântă, nici dragostea, nici bucuria
Ce-o dă speranţa că-ntr-o zi vom înţelege...veşnicia!

Vulcan-16-08-2016
Mary