Fiindcă atît de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat
pe singurul Lui Fiu, pentru că oricine crede în El, să
nu piară, ci să aibă viață vecinică. Ioan 3:16.
Răsplătit n-a fi sub soare,
Răsplătit n-a fi nicicând!
Jertfa Tatălui cea mare -
Adusă-n dar pe acest pământ.
Jertfă sfântă, har bogat
Prin umilință, ni te-ai dat!
Jertfă nemaipomenită, care
Deschis-ai drumul spre salvare.
Ce poate praful de sub soare,
Să-ți aducă-n răsplătire?
Lut fiind, n-avem splendoare!
Nimic din noi, nu-i o uimire.
Ce jalnice creaturi suntem,
Dar ce orgoliu ne mai mână!
Ne dăm tari... fiind abur - stăm? ! ?
Țărâna, nu-i decât țărână...
Jertfa Tatălui Preasfânt-
Când vom purcede-a-o-nțelege? ! ?
Ce-avu mai scump, ce-avu mai sfânt-
Fu izbăvire de sub lege!
Drum deschis, când cerul plânge...
Prin calvar, amarnic chin:
Drama întreagă se răsfrânge-
Pentru mine, un păgân.
Ni se oferă o înfiere!
Fără merit, jertfă-n dar!
Ce alege ''aburul'' ce piere? ...
Azi, doar azi! - Cât mai e Har...