E noaptea Invierii



“E noaptea Invierii dar nu sunt vrednic Doamne
Ca sa-mi aduci in suflet, lumina si speranta
Caci nu pot intelege jertfirea Ta pe cruce:
- Cum Ti-ai dat viata, fara s-astepti rasplata?

E noaptea Invierii, se-aud atatea soapte
Iar fariseri netrebnici, inca Te-nconjoara
Esti condamnat la moarte dar nu pot intelege:
- Cum de i-ai lasat sa-Ti faca, Tie judecata?

E noaptea Invierii, esti parasit de-ai Tai prieteni
Cei vindecati de Tine astazi Te condamna
Esti Mielul dat la moarte pentru-o gloata de netrebnici
- Cum Isuse Doamne, Tu nu le-ai bagat vina?

E noaptea Invierii si urci smerit sub cruce
Cand eu de-atatea ori, am lepadat-o Doamne!
Esti strigatul pe cruce ce zice „Iarta-I Tata”
- Cum sa-i ierti pe-aceia ce Te-au scuipat in fata?

E noaptea Invierii dar e si pentru mine?
Sau inca port in suflet netrebnice dureri?
Mai am azi rautate, trufie si mandrie?
Sau am lasat la cruce, lumestile placeri?

Te rog, Isuse Doamne, la inima impietrita
Iertarea de pacate, sa fie iar simtita
Si-n noaptea Invierii, sa-mi dai avant ceresc
Sa pot striga ca Petru: Tu stii ca Te iubesc!

Hristos a inviat! Hristos a inviat! Ce mare bucurie!
Eu voi canta nevrednic aceasta melodie
In noaptea Invierii eu simt iarasi chemarea
Ce se aude-n ceruri: Aici iti este tara!”