Mai iartă-mi Doamne încă un păcat
Ce îl aduc la cruce cu suspine,
Vreau să renunț la el, să fiu curat,
Și să-mplinesc poruncile divine!

Mai iartă-mi Doamne înc-un gând murdar
Ce mi-a trecut prin minte mai devreme,
Mai iarta-mă și dă-mi din al Tău Har,
Ca la sfințire pururi să mă cheme!

Mai iartă-mi Doamne înc-o vorbă grea,
Ce a rănit pe-o soră sau pe-un frate
Mai iartă-mă și dă-mi iubirea Ta,
Să o arăt prin vorbe și prin fapte!

Mai iartă-mi Doamne înc-o judecată,
Ce am facut, crezându-mă mai bun…
Nu sunt mai bun deloc! Nu! Niciodată!
Te las să-i judeci Tu – căci ești Stăpân!

Mai iartă-mi Doamne înc-o lăcomie,
Când mi-am luat din mall tot ce am vrut,
Salariul meu vreau să-l împart cu Tine,
Să-Ți dau exact atât cât mi-ai cerut!

Mai iartă-mi Doamne încă o-ndoială
Ce a pătruns în mine câte-un pic
Cum să nu cred, când cerul se coboară?
Mai lângă mine, ca să mă ridic?

Mai iartă-mi Doamne înc-o irosire,
A timpului pe care mi l-ai dat
Căci investesc atât de mult în fire,
Dar pentru Tine Doamne, ce-am lucrat?

Mai iartă-mi Doamne, încă o mândrie,
Ce-am aratat-o prin purtarea mea,
Smerește-mă! Vreau să Îți seamăn Ție
Nu prin mândrie cerul voi vedea!

O iartă-mi Doamne, tot ce nu e bun,
Și tot ce nu apreciezi la mine,
Învață-mă mereu să mă supun
Și când mă rog – să fie DESPRE TINE!