Ce sunt eu un fir de praf în vânt
O mână de tărână, un bulgăraş de lut,
Un suflet fără viaţă, un plod fără de chip
Un nimeni dacă Tu nu eşti, al meu far neclintit.

Sunt eu o floare ce câmpul miresmiază
Cu-al ei parfum la tine, pe altii să-i atragă,
Un curcubeu ce înfrumuşeţează al câmpului decor
Fără de tine sunt nimic , decât un suflet gol.

Sunt eu o pasăre ce zboară si-n mersul ei cântul se-aude
Cântul ce frumos rasună a creaţiei divine,
Oh, de-aş fii măcar o rază, de lumină ce pătrunde
Printre norii grei de ceaţă, ce se lasă peste lume.

Sunt eu oare adevărul ce rămâne in picioare
Atuncea când, minciuna îl face fără de crezare,
Sunt conştiinţa nepătată când păcatul se impune?
Oh, de-aş fii măcar o clipă, un izvor curat prin Tine.

Nu sunt decât un pumn de tină modelat de-al tău cuvânt
În care ai pus a Ta suflare, ca să-ţi slujesc pe-acest pământ,
Un Duh de viaţă ce îmi dă, putere-n zile sumbre
Ce-n fiecare zi îmi înoieşte, dorul după Tine.

Ce sunt eu oare fără tine, in lume-aceasta trecătoare
De n-ai fii Tu, n-aş fi nimic, un simplu om fără valoare
Dar eu pe tine te doresc aici şi-n veşnicie
Nu sunt mai mult decât pot fi şi sunt ce sunt prin tine.