O Doamne, Dumnezeul meu
Eu nu am inimă de leu
Nu-s ne-nfricat ca Daniel
Sau iscusit ca David.

Nu-s nici ca frații mei măcar
Sunt slab și când mă-mpiedic cad.
Dar am nădejdea-n Dumnezeu
Căci ce nu pot eu, poate El.

Nu pot lupta cu uriași,
Nici n-aș putea înfrunta un leu.
Dar genunchii pot să-mi plec
Și va lupta Dumnezeu.

Nu sunt vrednic să-Ți spun Tată
Doar mă rog lui Dumnezeu
Ca apostolii odată
Să Îți pot urma mereu.

N-am un nume-n astă lume
Faimă, slavă sau averi
Vreau doar la a Sa venire
Să mă știe Dumnezeu.

Printre miile de sfinți
Ce mărșăluiesc spre cer
Între cei ce vin pe urmă
Iată. . . șchiopătez și eu.

Nu-s din cei ce dau năvală
Spre Împărăția Ta
Doar mă rog și eu cu frații
Să se facă voia Ta.

Vin acum și-mi plec genunchii
Sunt trudit și-mpovărat
După cum Ți-e scris Cuvântul
Și odihnă-am căpătat.

La al trâmbiței răsunet
Ce-l voi auzi și eu
Voi fi preschimbat în slavă
Voi fi fiu de Dumnezeu.