Bucuria...
Bucuria se răsfață
Într-o rază de speranță
Și într-o lacrimă pe față
Străluciri cerești învață.
Ea purcede din Viață
Să înflăcăreze viața
În prospețimi de dimineață
Care apropie Dimineața...
Bucuria se răsfață
Într-un zâmbet liniștit
Strălucind semeț pe față
Har sublim din infinit.
O flacără-i bucuria
Pe-un altar în duh ascuns,
Mireasmă din veșnicia
Cu Taine de nepătruns.
Bucuria-i roada care
Reflectă Dumnezeirea,
Lucrare nespus de mare
Ce exprimă mântuirea.
13/11/2016*Ioan Hapca
Aceasta este un fel de apologie care evidențiază bucuria ca roadă a Duhului Sfânt, pune în lumină natura și caracteristica ei.
Și: Apropo de mărturie;
Bucuria-i un parfum
Ce emană bucurie
Întâlniților pe drum.