Mi-aș face brațul Dunăre și Mare
Să te cuprind în unda argintie,
Să te alin în dulce sărutare
Când plâng Carpații cu lacrimi amare,
Să îți suspin suspinul, Românie.

M-aș face un seism să-ți scutur glia,
Să-ți jăruiesc eroii de sub vatră,
Să vadă toți că-nvie România
Având Credința în Cristos Mesia
Și mutăm munții să te-ncingem roată.

Și te-aș străbate într-un râu de crini
Să-ți susuri în mireasma lor suspine
Când ți-s feciori-n depărtări, străini,
Să-ți legăn dor cu dor, să te alini
Aș curge-n mii de albii pentru tine.

Din vârf de munți până-n adânc de mare,
Să te aduc în rugă necurmată,
Să duc burduful lacrimilor tale
La Tronul sfânt de milă și-ndurare,
Să nu mai suferi țară, niciodată.

Căci mi te-a dat Stăpânul să-mi fii vatră
Și m-ai crescut ca mama grijulie,
N-am să te leapăd, să te uit vreodată,
Tu ești de Domnul binecuvântată
Te-a miruit cu Sânge, Românie.