Când Te-ai născut Isuse-n ieslea mea pustie,
Mijea o dimineață cu rouă de argint,
A coborât în susur tot Cerul pe pământ,
Cu meteori de slavă, plângea de bucurie.
Mi s-a stârnit Iubirea prin pale reci, de vânt,
O gânguream cu Tine-n miresme de tămâie,
Am vrut și eu să-ți fiu doar ramuri sub călcâie,
O urmă spre Cetate-Ierusalimul sfânt.
M-ai învățat, Isus, să rabd orice mă doare
Și să primesc în pace al iuzilor sărut,
Să-mi stropesc grădina cu lacrimi și sudoare,
Pe Via Dolorosa să-mi port crucea tăcut
Să fiu la dreapta Ta de-a pururi, în splendoare,
Îți mulțumesc Isuse că-n mine Te-ai născut.
Amin!