Puterea lui Ilie

Într-o lume apostată,
Puterea lui Ilie e dată
Celor care rămân în ea,
Chiar dacă au viaţă grea.

Putere lui rămâne în noi,
Pe trei căi nu foarte moi:
1. Calea de a mânca la masă,
Cu cei care nu-s din casă.
2. Calea de-a face scrum,
Pe cei ce ne strică pe drum.
3. Calea de-a critica,
Pe cei duşi pe o cale rea.

Când Domnul era pe pământ,
Cu Ilie a fost într-un gând.
1. Cu păcătoşii a stat la masă,
Ca să-i ducă în a Lui casă.
1. Cu cărturarii şi fariseii,
S-a purtat ca David cu leii.
2. La rătăciţii de pe cale,
Le-a dat direcţie, nu curmale.

O să întrebi frate şi soră:
- Cei şapte mii neprinşi în horă
Cum de n-au fost plini de zel,
Ca Ilie pe Carmel?
- Aceştia nu erau proroci,
Dar nu erau nici mormoloci.
Că într-un regim apostat
Nu poţi să rămâi curat,
Dacă n-ai pe umăr trei stele,
Prin rămânerea în putere.
1. Prima stea, este să dai
Mâna cu omul cu bai.
2. A doua stea, e să fii
Rău cu paguba în vii.
3. A treia stea, e să poţi
Critica pe fraţi hoţi.

Puterea acestor trei stele
În tine frate nu piere,
Dacă tu rămâi în ea
Oricât ar fi vremea de rea.

Puterea din adunare,
Creşte prin a ta purtare.
Nu prin harul din cântare,
Nici prin stilul de predicare.

Poartă-te ca şi Ilie,
Şi vei primi a Lui solie.
Că El te va înălţa la cer,
În timp ce apostaţii pier.