Păstorule, de inimi frânte...
Păstorule, de inimi frânte
Ai milă și de viața mea
Chiar dacă nu mai am cuvinte
Stai lângă mine, nu pleca!
Stai lângă mine, mă-ntărește
Căci sunt atât de amărât
Tu inima mi-o primenește
Să pot trăi pe acest pământ.
E tristă, plină de durere,
Căci a fost încercată greu
Așteaptă a Ta mângâiere
Fii milostiv, o, Domnul meu!
Păstorule, de inimi frânte
Doar numai Tu mi-ai mai rămas
Și cu puținele cuvinte,
Ascultă al mei jalnic glas...
Toți au plecat de lângă mine
Preocupați de viața lor
Dr nu-i nimic, eu le vreau bine
Chiar dacă sufăr de-al lor dor...
Stai lângă mine, mă ridică,
Să pot din nou să Te slujesc!
Cu Tine Doamne, nu mi-e frică
Orice ar veni, eu Te iubesc!
Amin
Câmpia Turzii, 31 decembrie 2016
Dacă stăm lângă Domnul în orce vreme ,vom avea parte inevitabil de experienţa lui Pavel: ,,Toţi m-au părăsit dar Domnul a stat lângă mine şi m-a întărit,,De aceeia cererea din ulţima strofă are garanţia ascultări, având în vedere contextul din penultima strofă.....
Toți au plecat de lângă mine
Preocupați de viața lor,
Dar, nu-i nimic, eu le vreau bine
Chiar daca sufăr, de-al lor dor
Stai lângă mine, mă ridică,
Să pot din nou să Te slujesc,
Cu Tine Domne, nu mi-e frică,
Orice ar venii, eu Te iubesc!
Har!