Harul e neînţeles
Din ceruri de sus, pe pămînt se aşterne
Rezultatul lucrării, Fiinţei eterne
Troiene de nea, ce pămîntul a învelit
Care la soare, rămîne tot ne-nvelit
Şi dacă, mintea nu poate pricepe
Prin ce suferinţe apa petrece
Cînd este încălzită şi trasă la cer
Ca i-ar să revină, curată adusă de nor
Astfel, Dumnezeu lucrează cu noi
E de neînţeles, cum lucrază-n nevoi
Ca să fim albiţi şi transformaţi
Şi pentru lume exemple, de El arătaţi
Nu ştiu; dacă ne-am făcut timp, ca şi-n acest an să vedem, cum Dumnezeu ne-a arătat pe înţelesul nostru, cum revarsă al Său Har şi Duh fără deosebire, prin neaua care a aşternut-o fie deal sau fie vale, ori loc curat sau noroi