Deuteronom

La revenirea lui Hristos,
Va fi suferinţă jos.
Ca la Cades în pustie
Din pricina isteriei.

Căpetenii împărţite
Certate la cuţite,
Cele ,,zece” la putere
Cei ,,doi”puşi la zid că-s fiere.
Asta-i admosfera frate,
Când El turma îşi desparte
Oile le dă deoparte,
Caprele de altă parte.
...............................
Cartea Deuteronom,
Ne dă un ajutor enorm.
Că mă învaţă cum să cred
Să n-ajung pe cale ied.
................................
În Egipt, CREDINŢA este
Fapt adus de o tristă veste.
În pustie ea-i o luptă
Pe o cale grea şi ,,crudă,,.
În Egipt, Dumnezeu face
Totul ca sa-i scoată-n pace.
În pustie, El le cere,
Să intre-n ţara cu miere.
În Egipt au crezut toţi,
Chiar şi tâlharii cei hoţi.
În Cannan nu au intrat,
Decât cei ce crez i-au dat.
În Egipt credinţa-i dat (dar),
În pustie-i, de urmat.
Cei ce n-au păşit prin ea,
Au păşit pe o cale rea.
Şi pe drum sau rătăcit
Şi-n pustie au murit
Acesta-i Adevărul pur,
În Deuteronom, şi-i dur.
...............................
Sunt apăsat de durere,
Că toţi trăim prin vedere.
Noi credem că mergem bine,
Că avem pe masă pâine.
Şi umblăm pe drum hai hui
Pustiind hotarul Lui.
Încurajaţi de căpetenii
Care umblă prin,,vedeni”.
Aceştea umblă după avere,
Prin credinţa care piere.
De asta nu pot tăcea,
Că ne aşteaptă o vreme grea.
.................................
Care-i diferenţa frate,
Între un fariseu cu carte
Şi un conducător creştin
Care n-are rod divin?
Nu e nici o diferenţă,
În vorbă şi competenţă.
Că vorbesc de Cel de Sus
Desi n-au nimic de spus.
Ei nu mai au habar,
Cum lucrează Legea-n har,
Şi cum harul de sub Lege
A făcut din David rege.
................................
Astăzi, mai mult ca oricând
Caleb a ajuns la rând,
Căpetenia curată
În Dumnezeu ancorată.
...............................
Vezi vre-o diferenţă frate,
Între Pavel cel cu carte
Şi Ezra cel iscusit
Când în public au vorbit?
Nu e nici o diferenţă,
În vorbă şi competenţă
Că ei au trăit ce-au spus,
Şi-au strălucit ca Isus.
Ei au fost ca şi Caleb,
Ca şi Moise la Horeb.
Asta-i credinţa curată,
Care ieri ne-a fost furată
De căpetenile noastre,
Care nu mai luptă în oaste.
Ei fug de calea lui Hristos,
Că le e fără folos
Că pe ea nu faci avere
Ca pe calea care piere
Ei au biruinţa-n mână
De asta au viaţa păgână.
..................................
Cei care nu vor să asculte,
Au ca argument de frunte:
,,Nu e om fără gresală,,
Şi fac din greşeală fală.
..............................
Ascultarea ta totală
Nu este fără greşeală,
Ci este fără rezerve,
Şi fără să faci manevre.

Greşala nu-i neascultare,
Pentru ucenicul care
Îşi dă toată silinţa,
Dar nu-l ajută putinţa.

Că pe măsură ce ascult,
Cresc ca fraţi de demult,
Şi cu cât mai mult eu cresc,
Cu atât mai puţin greşesc.

Neascultare e atunci,
Când noi suntem pe butuci,
Şi de lucru ne-e greaţă,
Că suntem creştini de o viaţă.
........................................