Ce bine-ar fi s-avem o zi de păcăleală
Și-n rest noi să trăim în adevăr.
Să fie pentru noi păcatul o greșeală
Și să trăim curat într-adevăr.

Să fie o zi când vorba nu e dreaptă
Și gândul nu e rob al lui Cristos
În loc de "da" sau "nu" să spunem 'mai așteaptă',
S-avem o zi când pasul nu-i frumos.

Ce bine-ar fi s-avem o zi nepotrivită
În care să-nșelăm și să mințim.
O zi când de păcat e inima robită
Și-n care s-avem dreptul să cârtim.
...
E trist însă că placa vieții este invers
Și că minciuna nu-i o zi, e o viață.
E trist că-n noi e gândul veșnic prea pervers
Și că lumina inimii e ceață.

E dureros că rar suntem ce-ar trebui să fim
Și dintr-o zi noi facem o trăire.
De-atâta ură nu mai știm nici să iubim
Și n-avem loc măcar pentru zâmbire.