Aruncă Doamne, o funie din cer
Să urc pe ea, să vin la Tine
Să nu mai fiu vreodată prizonier
În lumea asta plină de suspine...

Aruncă Doamne, o frânghie încoace
Întinde-Ţi mâna, să mă smulgi din lut
Căci gălăgia asta, nu mai tace,
Lumina Ta, de mult n-am mai văzut...

În jurul meu se războiesc armate
Şi cade ploaia plină de săgeţi
Armele mele, toate sunt stricate...
Vreau izbăvirea Doamne, s-o trimeţi.

Vreau să aud cum trâmbiţa răsună
Vreau slava Ta, s-o văd cât mai curând...
Şi în vâltoarea asta de furtună,
Să nu mă aflu iarăşi murmurând...

Mă mai auzi de-atâta gălăgie,
Mă poţi vedea în fumul ăsta gros?
Aruncă Doamne-ncoace o frânghie
Ca să mă smulgi de-aici, de jos...


30.ian.17.A.DVD