Chiar și pe Tine, Doamne, Te-au zdrobit
pe când suiai la Golgota spre moarte.
Ai fost și Tu sub cruce biruit
și-au pus un altul, crucea să Ți-o poarte.
Ai fost și Tu un om, precum sunt eu
chiar de-ai făcut minuni și-atâtea semne.
Dar dinadins lăsat de Dumnezeu
să poarte-n trup a biciului însemne.
Ai fost un om și-ai plâns și Tu, Isus
când L-ai strigat pe Dumnezeu pe nume
și Te-a lovit și Te-a durut nespus,
tăcerea grea întinsă peste lume ...
Dar trebuia un om ca noi să fii
ca moartea Ta să nimiceasca firea,
și trebuia apoi ca să învii
și să ne dai în dar dumnezeirea.
Ai fost un om cum Doamne, sunt și eu
și Te-a durut tot ce putea să doară ...
Ai fost trimis de Însuși Dumnezeu
și rânduit din dragoste să moară.
Purtăm în piept, drept inimă, un sloi-
făpturi de lut rebele, nesupuse-
Si-ai fost lăsat în moarte pentru noi,
Așa de mult am fost iubiți, Isuse.
Ai fost un om dar suferința Ta,
a fost întreagă, Doamne, pentru mine
Si când Te-au pus să mori la Golgota,
L-am cunoscut pe Dumnezeu prin Tine...
Intradevar aceasta poezie este un adevar,asa cum spunea fratele meu in credinda Fraga Ionut,trebuie citita cu inima deschisa,ca sa intelegi si sa vezi cat de mult te-a iubit DUMNEZEU;si astfel vei intelege bucuria Lui deplina in inima ta.