Mântuirea lui Zacheu

Ne-a rămas o pildă vie
Şi rămăne-va mereu
Pentru toţi ca mărturie
Mântuirea lui Zacheu

Pentru-ntreaga omenire,
A fost, este şi-o să fie
Pentru câţi vor mântuire,
Stă Zacheu ca pildă vie

Toţi acei ce vor să-L vadă
În viaţă pe Hristos
Să privească azi la pilda
Vameşului păcătos

Şi săracul şi bogatul
Să privească spre Zacheu
El fu-n stare să dea totul
Pentru-a fi cu Dumnezeu

la priviţi la tot ce are:
Fie-averi sau fie sume
Că-i lipseşte fericirea
Darul cel mai scump din lume

Urmăriţi cu ce-ndrăzneală
Dintre toţi el se trudeşte
Ca să-L vadă pe Acela
De la care izvorăşte

Isus trecea prin cetate
Cum venea din Ierihon
Însă-n faţa lui din spate
N-auzeai decât un zvon

Gloatele Îl îngropară,
Nori de praf urcau în sus
Venea lumea curioasă
Ca să-L vadă pe Isus

Înainte-n drum, deoparte,
Vedeai numai cărucioare
Şi pe cei loviţi de soartă
Cum cereau ei vindecare

Chiar şi-acei ce-i liberase
De spirite şi de boale
Au uitat de-averi şi case,
Se ţineau de El pe cale

Lume multă şi cu multe
Greutăţi şi suferinţi
Toţi strigau ca să le-asculte
Arzătoarele dorinţi

Toţi se-ngrămădeau spre Unul
Cu durerea, fiecare
Însă El ştia suspinul
Orişicui din gloata mare

Printr-atâta zarvă strânsă
Îşi zicea în gând Zacheu
Şi eu vreau să-L văd pe Isus
Trimisul lui Dumnezeu

Însă n-avea fericirea
Orişicât ar fi dorit
Căci era mic de statură
Şi de toţi era-mbulzit

Şi fiind cu neputinţă,
Curiosul nostru om
Pentru-a-şi împlini dorinţa
Se urcă-n vârf la pom

Şi-ntr-o clipă-ntoarse faţa
Cu privirea lui plăpândă
Ca să vadă el fiinţa
Pentru care sta Ia pândă

Printre duzii cei de faţă,
Sus prin ramurile lor
Or fi fost urcaţi şi alţii
Din mulţime şi popor

Însă dintre toţi şi toate,
Remarcată de Hristos
Fu o inimă predată:
Fu Zacheu cel păcătos

Când în drept la pom soseşte
Tot cortegiul şi Isus
Hrist,Îl vezi că se opreşte
Ridicând privirea-n sus

Tot alaiul se opreşte.
Toţi se miră când aud
Cum de Isus îl cunoaşte
Pe acel urcat în dud

Toţi îi vezi băgând în seamă
Pe Isus şi pe Zacheu
Unul - şeful de la vamă,
Altul - Fiu de Dumnezeu

Pe Zacheu îl ştiu cu toţii
Din serviciul de la stat
Că la marginea cetăţii
Cam pe toţi i-a înşelat

Poate unii de la sate
Care nu l-or fi-ntâlnită
Cei ce n-au fost prin cetate
Or fi fost cruţaţi de mită

Acum iată-i:stau grămadă,
Toţi înconjurară lemnul
Stau cu-atenţie s-audă
Cum o să-l înfrunte Domnul

Căci ce-i sfânt, ziceau prin gânduri,
Nu se-mpacă cu păcatul
A făcut el multe târguri,
Însă-acum va pierde totul

Erau mulţi urcaţi prin lemne,
Toţi priveau către Hristos
Hrist din toţi strigă un nume:
“Tu, Zachee, dă-te jos”

Stă mirat întreg poporul:
Cum de-l ştie cum îl cheamă?
Pe Zacheu l-a prins fiorul,
Tremura bietul de teamă

Ce-o fi cugetat anume
Vameşul pe creangă,sus
Cum de m-a chemat pe nume
Ăsta sigur e Isus

Nu l-am văzut în viaţă
Că nici nu e din cetate
Cum să merg să-i stau în faţă
Cu-ale mele mari păcate

Dacă El mă şti' pe nume,
Şi păcatele îmi ştie
Vai, faţă de-atâta lume
Să-ajung eu să mi le spuie?

Iată că-am intrat în cursă
Iată-i, toţi privesc la mine,
Cine m-a adus de-acasă
Să fiu lumii de ruşine

Auzisem eu de-acest Isus
Că-I Fiul lui Dumnezeu
Însă iată-ajunge ceasul
Acuma-s convins şi eu

Tremurând,cu frica-spate
Se coboară-ncet din pom
Însă multele-i pacate
Le simţea şi el ca om

Ghemuit de întristare
Că-o să fie osândit
Cum era mic de statură
Părea şi mai ghemuit

Şi cu pasi mărunţi de frică,
Se-ndreptă către Cel Sfant
Speriat de ce-o să-i zică,
Sta cu faţa la pământ

Curioasă-ntreaga gloată,
Toţi priveau către Hristos
Cum o să-l înfrunte-ndată
Pe-acest vameş păcătos

Dar părerea din mulţime
A rămas zădărnicită
Căci Isus veni în lume
După oaia rătăcită

Şi cum ei credeau: osânda
După fapte-o să-şi primească
Isus cu o voce blândă,
Calm, începe să rostească:

Zachee, ridică-ţi faţa,
Alungă-ţi orice mâhnire
Că-am venit să-ţi dau viaţă
Şi să-ţi dau şi mântuire

Iată fac o zi aleasă
Pentru toţi ai tăi să fie
Iata-ţi dau la-ntreaga casă
Mantuire ca şi ţie

Pe Zacheu îl prinde plânsul
De cuvântul mângâiat
Vai de mine, păcătosul,
La ce nu m-am aşteptat


Tu-mi cunoşti a mea purtare
Tot trecutu-mi ţi-e vădit
Tu-mi dai binecuvântare
N-aminteşti de osândit,

Doamne, dorul nu mă lasă:
Pentru toate cele spuse
Iată-aici îmi este casa
Intră-n curtea mea,lsuse!

Ah, Zacheu în voie bună,
După cum avu îndemnul
Pregăti-o masă comună
Pentru casa lui şi Domnul

Fariseii, curioşii,
Să le creadă, nu le vine
Cum de Hrist cu păcătoşii
Se uneşte-atât de bine?

Nu-l înfruntă, n-aminteşte
Nici măcar o-nvinuire
Ci din contră, îl iubeşte
Dându-i chiar şi mântuire

Ba mai pune vârf la ele,
Nici de Lege nu-i mai pasă
Iată Sfântul lui Israel,
Stă cu vameşii la masă!

Noi credem Legea ce spune,
Şi toţi vechii noşti strămoşi
C-o să vină Hrist în lume,
Însă nu la păcătoşi!

Isus Îşi îndreptă faţa
De la masă spre norod:
Am venit s-aduc viaţa
Tuturor celor ce cred

Ca şi un păstor de turmă,
Plec prin lumea pustiită
Ca să caut pe-orice urmă.
După oaia rătăcită

Celor ce vor înţelege
Glasul Meu din orice neam
Scris e chiar în Cartea Legii
Că sunt fii de-ai lui Avram

Şi de-ar fi a' lor păcate
Ca nisipul de pe mare
Eu le voi ierta pe toate
De se-ntorc şi cer iertare

Când Zacheu văzu în Isus,
Că Lui toate-s cu putinţă
Începu ca să-şi descarce
Tot trecutul prin căinţă:

Pentru multele-mi păcate
Ce-am făcut aş vrea să fie
Doamne,dau azi jumătate
La săraci din avuţie

Celor ce le-am luat mită,
Sau cîţi am năpăstuit,
Doamne chiar din astă dată,
Le restitui împătrit

Tu mi-ai adus mântuire,
Nu cum eu m-am aşteptat
M-aşteptam la osândire,
Tu m-ai binecuvântat!

Isus îndreptă privirea
Către el şi-ntreaga casă
Şi din marea Lui iubire,
Pacea peste toţi Şi-o lasă

Era plin de mulţumire
Că-a aflat un fiu pierdut
Le oferă mântuire
Care-n veci le va fi scut

O, creştini, o, adunare,
Ştiu că-n toţi vă arde-ndemnul
De-i posibil, fiecare
Vreţi să vă-ntâlniţi cu Domnul

Poate vrei să-I stai în faţă
Ca să-ţi deie mântuire
Poate ai de toate-n viaţă,
Însă nu ai fericire

Iată, azi se dă în ştire
Celor mari şi celor mici
Iată locul întâlnirii:
Isus trece azi pe-aici

Cei ce vreţi să staţi de vorbă
Cu Fiul lui Dumnezeu
Urmăriţi pilda degrabă,
Faceţi şi voi ca Zacheu

Nu gândi dragă creştine
Că sunt mulţi şi nu Te vede
Căci Isus chiar către tine
Cu privirea se repede

Pune-L chiar la încercare
Roagă-te în gând creştine
Căci din toată adunarea
El se va opri la tine

Şi-ai să vezi că te iubeşte
Şi pe nume chiar te strigă
Şi-ai să vezi că îţi cunoaşte
Şi viaţa ta întreagă

Însă bucură-te,frate,
Că-nainte-l cunoşti planul
Căci din multele-ţi păcate
Nu-ţi divulgă măcar unul

Iată mila şi iubirea
Câtă-o poţi vedea-n Hristos
De te-ntorci îţi dă iertare
Cât ai fi de păcătos

În Zacheu vezi tot secretul
Nu c-a fost el protejat
Ci pe toţi ce-au plâns păcatul,
El i-a binecuvântat

Iată planul de iubire
Pentru cei ce-s curioşi
El dă drept la mântuire
Întăi celor păcătoşi

El e Medicul. cel mare,
Pentru toţi câţi sunt bolnavi
El dă leac de vindecare
Întâi celor ce-s mai gravi

Iată, dar, că tu ai dreptul
Cel dintâi la mântuire
Însă fă să-ţi ardă pieptul
De-al Lui dor şi-a Lui privire

Însă una ţine-n seamă:
Dă-te jos,nu sta-n vreun pom
Şi aşteaptă-L fără teamă,
Umilit ca primul om

Zacheu ascultă să facă
'Ntocmai după-a Lui chemare
Căci de-ar mai fi stat pe cracă,
N-avea parte de iertare

Câţi pomi nu sunt azi pe drumuri,
Şi câţi oameni în ei nu-s!
Câţi nu stau pe-atâtea ramuri,
Şi tot nu-L văd pe Isus!

Toţi pot să-L vadă pe Domnul
Şi cu toţi ar vorbi El
De I-ar asculta îndemnul
Ca să facă toţi la fel!

Când El strigă la oricare
Să coboare-n grabă jos
Fiecare, la chemare,
Să se vadă păcătos

Dar sunt unii fără frică,
Nu le pasă că aud
Iată-un pom pe-a cărui cracă
Stau şi azi ca ieri în dud

Nu le pasă de chemare,
Orişicât ar striga El
Şi spiritul nepăsării,
E un arbore, la fel

Însă cedrul cel mai mare
În care urcă mulţime
E mândria şi-ngâmfarea:
Cei mai 'nalţi copaci din lume

Către-aceştia-n zadar strigă
Salvatorul nost, Hristos
Greu e-n stare să convingă,
Greu ajunge să-i dea jos

Să coboare ei din culme,
Dintre flori, jos între spini?
E-o problemă care-n lume
O rezolvă prea puţini

Dar de-ai fi în orice grade,
Sau prin arbori de-nălţare
De te strigă Hrist se cade
Să cobori din fiecare

Iată,David era rege,
Solomon,tot împărat
Însă-n viaţa lor, de-a plânge
Nu-i vezi că s-au ruşinat

Iată,Pavel ne învaţă
Luca,doctorul,ne spune,
Iată,Isus o viaţă
A trăit în rugăciune

Şi câţi alţii,zeci de nume
Ascultară de Hristos
Au fost mulţi în pomii Iumii
Însă coborâră jos

Câţi nu sunt şi azi în viaţă
Care-aud a Lui chemare
Ei doresc să-L vadă-n faţă,
Dar nu vor să se coboare

Însă pune-ţi întrebarea:
De n-ar fl-ascultat Zacheu.
Ar fi-aflat el mântuire?
Se-ntâlnea cu Dumnezeu?

Încă-un pom lângă cărare
În care mulţi au urcat
Dudul de îngrijorare,
Îl vezi veşnic încărcat

Mulţi aud a Lui chemare
Şi chiar plâng când sunt chemaţi
Însă n-au timp să coboare
Că sunt veşnic ocupaţi

Azi văd una,mâine zece,
Stau ispitele să-i ardă
De credinţă ce poţi zice:
N-au nici timp de ea să piardă

Prietene,iată-o povaţă
Care multora le-a fost
Dacă mâine treci din viaţă,
Are truda ta vreun rost?

Acum spune: toată-averea
Vameşului de mai sus,
Iar putea da drept în ceruri
De n-afla el pe Isus?

Tu-ai venit aici creştine,
Curios să-L vezi pe Domnul
lată-L strigă lângă tine,
Însă tu-l respingi îndemnul

El te strigă-ntruna, frate,
Iată-L lângă tine, jos
Să nu crezi că ai păcate
Şi-s ascunse de Hristos

Iată că Zacheu îţi spune
Că-a ştiut,dar le-a iertat
Şi Maria Magdalena
Şi tâlharul graţiat

Fă şi tu de astă dată
Pasul ce-a făcut Zacheu
Ca să scapi de judecată
De te-mpaci cu Dumnezeu

Vino! Astăzi ai prilejul
Dacă vrei să fi iertat
Vino,leapădă-ţi bagajul,
Călător împovărat!

Tu nu-L vezi pe Cel ce strigă?
N-auzi vocea lui Hristos?
Ascultă-L, creştine dragă,
Vino-n umilinţă jos

Iată el stă lângă tine,
Iată-L cu privirea-n sus
Nu mai sta, dragă creştine,
Vino-n grabă la Isus

Vino, până-ţi face semne,
Dă-te jos ca şi Zacheu
''Ai milă de mine, Doamne!"
Strigă, ca şi Bartimeu

Fă-ţi, creştine-n grabă planul,
Hotărăşte-te-ntr-un fel
Căci aici e Ierihonul
Şi Isus e azi în el

Vino, spune-I astăzi toate,
Varsă-ţi multele-ţi dureri
Căci azi e-n a ta cetate,
Şi te-ascultă-n orice-I ceri

Strigaţi toţi câţi vreţi în viaţă
Într-un zel aprins din foc
Năvăliţi la El cu toţii,
Însă ţineţi-L în loc

Orice rană,suferinţă,
Orice dor al orişicui
Orice cauză din viaţă,
Duce-ţi-le-n faţa Lui

Ca să-Şi verse-a Lui putere
'N lerihonul cel de-acum
Căci mai mulţi Zachei Îl cer
Şi mai mulţi îi stau în drum

Ca şi Iacov, fii în stare
Tot la fel şi tu să zici:
„Lasă-Ţi binecuvântarea,
Altfel nu Te las să pleci!"

Nu Te las să pleci, Isuse,
Până n-asculţi dorul meu
Vino şi cu mine-acasă,
Cum ai mers şi cu Zacheu!

Dacă nu-L strigi, El se duce
Că mai sunt ce-L strigă, mulţi
Însă ce câştig ţi-aduce,
Faptul că nu vrei să-asculţi?

Ia întreabă să vezi, frate,
Ce-au pierdut aceştia, oare,
Când se-aflau plini de păcate,
Poate mulţi, în cărucioare?

Au pierdut, sau câştigară,
Când veniră la El jos?
N-au primit pe loc iertare
Şi viaţă din Hristos?

Cine e în lume altul,
Să-ţi asculte tot ce-i ceri?
Cine-a zis „ridică-ţi patul”
Slăbănogului de ieri?

Cine-ţi ştie tot păcatul
Şi secretul tău, creştine
Oare cui poţi spune totul
Ce ai tu ascuns în tine?

Cui Maria Magdalena.
Cui tâlharul de pe cruce
Cine-ar vrea să-ţi poarte vina
Şi păcatul a ţi-l duce

Scoală-ţi simţul,te trezeşte
Că eşti neam din Dumnezeu
Şi de-aceea te iubeşte!
Dă-te jos ca şi Zacheu

Cât n-ai da tu, dragă frate,
Pentru-o rană sau alt caz
De-ai găsi unul ce poate
Să-ţi ridice-acel necaz?

Iată azi ai fericirea:
Eşti aici la Cel ce poate
Ca să-ţi vindece durerea
Şi necazurile toate

El e Isus, Prinţul păcii,
Fratele nostru cel mare,
Ce-a murit pe lemnul crucii
Ca să poţi primi iertare

A murit să ne dea nouă
Nu o viaţă pământească
Ci-un corp nou şi-o viaţă nouă
Sus în patria cerească

Cine-n lume astăzi poate
Să-ţi ofere aşa har
Cine, spune,dragă frate,
Chiar cu plată,nu în dar?

Chiar de-ar fi vreunul poate
Ca să-ţi lege din dureri
Dar păcatul,cine-ţi iartă,
Cine-ţi dă dreptul în cer

Scoală-te din amorţeală
Suflete propus la viaţă
Nu mai sta în îndoială
Vino la Isus, în faţă

Vino, spune-l să te treacă
Şi pe tine-n graţiere
Vino, făptură săracă
Să ai dreptul la-nviere

Doamne,dacă-acesta-i ceasul
Când Tu eşti în adunare
Fă-ne să-Ti respectăm Glasul
Să-ascultăm de-a Ta chemare

Fă-i pe toţi câţi stau în cale
Toţi câţi astăzi te aud
La glasul chemării Tale
Să coboare toţi din dud

Să-ieşim cerând iertare
Şi să Te chemăm acasă
Ca şi Tu în ziua mare
Să ne chemi pe noi,Isuse

Şi în cer la Tine-acasă,
Fiule de Dumnezeu
Tu să stai cu noi la masă
Cum ai stat şi cu Zacheu.

30 sept. 1953