Ferice de înțelept, el pe cale merge drept,
Nu trișează, nu se-abate, e agil în tot și-n toate,
Are-n mânec-un atu, știe când să spună nu,
Da, el spune răspicat, se ferește de păcat,
Nu privește în ograda celuilalt, nu vrea să vadă
Ceva ce nu-i aparține, ci privește înspre sine,
Nu caută paiul din ochi, nici nu umblă cu deochi,
Ci-are grijă cum trăiește, zi de zi el se sfințește,

Pe aproapele-l privește mai presus, căci îl iubește
Așa cum spune Cuvântul, nu umbrește doar pământul,
Nu trăiește pentru sine, face-n viață doar ce-i bine,
Laudă pe Dumnezeu, ajutând pe cel la greu,
E mereu la datorie, făr-să ceară vreo simbrie,
Căci e conștient, averea nu aduce mângâierea,
Ba din contră, leagă duhul de pământ, lăsând văzduhul
Pentru clipele din urmă, dar aproape toți, din turmă

Rătăcesc prin văi lumești, Doamne Tu să îi sfințești!
Omul ce se-ncrede-n Tine, Tu nu îl lipsești de bine,
Chiar de-i greu și dureros, cu Tine e bucuros.
Dă lumină celor mulți, știe că Tu îl asculți,
Pe-unde trece lasă pace și explică cum se face
Să fii om, să-ți fie milă, nu de fală nici cu silă,
Ci așa cum spune Tata, după fapte și răsplata!
Priceput, adună-n cer bogății care nu pier,

E sărac aici dar sus are viața cu Isus,
Ce să vrei mai mult când știi c-ai un loc în veșnicii?
Fericirile de-o clipă? Vorbe aruncate-n pripă?
Prietenii ce nu-s reale? "Cineva" sau "coate-goale"?
Haine scumpe, mărci, antete? Anonimi sau mari vedete?
Dragii mei, vreau să vă spun, sunt baloane de săpun,
Toate-acestea, efemer...Dacă nu aș ști să sper
Să mă-ncred în Sfânt Cuvânt, s-ar sfârși tot la mormânt,

O movilă și o cruce, amintire ce se duce
Pe aripa timpului dar prin Harul Domnului,
Am un crez ce-mi spune clar că prin jertfa din calvar,
Sunt un fiu răscumpărat și de Tatăl înfiat.
Aleluia Domn Preasfânt,Tu ești Viața pe pământ!
Ne dă Tată-nțelepciune să fim jar și nu tăciune,
Să jertfim cu bucurie, mai ferice e, se știe
Ca să dai, nu să primești! Doamne, Tu să ne sfințești!


26/02/17, Barcelona-Lucica Boltasu