Ajută-mă Stăpâne, prin creste de Iubire
Să-mi circumscriu trăirea, cu orizonturi ample,
Îmbracă-mă în Raze și fir de in subțire,
Să Te privesc în față și să pășesc pe ape.
Acoperă-mă Doamne cu giulgii de Lumină,
Să nu mă fure noaptea cum fură o culoare,
Căci știe ea prea bine că-s pe pământ străină
Și mă ademenește cu stele căzătoare.
Tămăduiește-mi ochii, cu lacrima-Ți de Sânge,
Să spintec din privire și nor și pâclă groasă,
Văzându-Ți mâna-ntinsă, să știu că voi învinge,
Că cerul e albastru și când crucea m-apasă.
Prin creste de Iubire, ajută-mă Stăpâne
Să-mi circumscriu trăirea prin ample curcubeie,
Și să împart în spectre, celor ce-mi vin pe urme,
Lumina Ta răsfrântă în lacrimile mele.