Acel ce ai gustat divina putere,
Şi urci acum pe treptele eterne,
Te-ai întrebat ce Dumnezeu îţi cere?
Cu ce valori ajungi în slăvi divine?

Avut-ai Harul înspre pocăinţă
Să studiezi al Tatălui Cuvânt!
Şi din Cuvânt s-ajungi la cunoştinţă,
Despre porunca dată de Cel sfânt!

Şi cea dintâi poruncă e iubirea,
Iubeşte-l dar, pe Domnul Dumnezeu,
Aceasta te învaţă ce-i jertfirea.
Cum Domnul a murit în locul tău!

Iubeşte-apoi pe-acel de lângă tine,
Pe-aproapele, să nu uiţi să-l iubeşti,
Atunci te-nalţi spre slăvile divine,
Şi veşnicia o s-o dobândeşti.

Iar de vrei viaţă lungă fericită,
pe-acest pămînt ce-i plin de suferinţi,
Iubeşte pe fiinţa cea zbârcită!
Ce-a stat de veghe-n nopţile fierbinţi!...

Cinsteşte ,dar, pe mamă şi pe tată,
şi ai să vezi atunci împărăţia,
Căci te apropii treaptă după treaptă
de locul slavei, unde-i bucuria....

De fiecare dată când asculţi
şi împlineşti ce ţi-a vorbit Cuvântul,
De firea pământească te descalţi!
Şi te apropii să-ţi primeşti veşmântul.

Nu eşti departe-acum de nemurire!
Dar mai ai multe încă de-mplinit,
priveşte la a cerului mărire!
Şi-ai să-nţelegi când vezi cât e de sfânt....

Valoare-aceasta-o cere Dumnezeu,
De la acel ce vrea eternitatea,
Să creşti în duh, să urci spre apogeu,
S-ajungi ca să cunoşti Divinătatea.

5/9/2008 3:48:50 AMgl