ÎN SUFLET RĂSARE PRIMĂVARA
În suflet răsare primăvara
De-aceea-nalță melodii cerești
E-ncântat c-a găsit comoara
Reală, nu din lumea de povești.
Ființa e cuprinsă de candoare
Simțind dulceața cerescului har
Știe c-o să vadă splendoare
Dincolo de vremelnicul hotar.
Ochi deschiși la minunea divină
Așa-i anotimpul sublimei schimbări
Făptura întreagă, cu drag, se închină
Primind răspuns la mii de-ntrebări.
Surâsul feței pace exprimă
Chiar dac-afară vântu-i tăios
Emană felul acela de stimă
Caracteristică celui credincios.
Iarana-i trecută; trecutul e dus
Lăuntrul în alb se îmbracă
Primăvara nu va avea apus,
Din suflet, nicicând, nu mai pleacă.
Ninsori de petale ne-ncântă acum,
Ninsori de iubiri altruiste
Ce lasă în urmă har și parfum
Și dau alin vieților triste.
George Cornici/3 Aprilie, 2017