De esti cazut in intristare
Caci tu raspuns nu mai primesti,
Risti sa iti pierzi a ta rabdare
Si catre Domnul sa cartesti.
Asta-i tristetea, o povara
Ce inima-ti raneste greu,
Si-ti lasa o mireasma amara
Ce nu vine din Dumnezeu.
Alunga sentimentu-acesta
Si nu-l lasa pe tin' stapan,
In rugaciune incepe-a sta
Laudand pe Domnul care-I bun.
Caci El de tine n-a uitat,
Ci te priveste zi de zi,
Si tu raspunsul asteptat
La vremea lui, il vei primi.
Dar tu continua sa te rogi
Fii multumit cu bucurie,
Ca nu cumva sa te sufoci,
Viata de ruga sa nu mai fie.