O idee mi-a placut tare din poezia lui Ioanid:

"Simti ca Cel ce l-ai primit
De lumina-ti umble gandul?
Si vin magi din Rasarit
cautandu-l?"

Magii, inteleptii din acea vreme, au venit sa caute un Prunc, la niste umili tarani si ciobani! Si acestia au fost gasiti destoinici de Dumnezeu sa le arate inteleptilor magi Adevarul (Pruncul!). Oare acum, in vremurile de astazi in care traim, noi, care ne zicem crestini, (si... am avansat! nu mai mergem cu oile, iar maternitatile nu sunt staule), putem fi gasiti destoinici pentru a prezenta Adevarul oamenilor culti ai societati? Suntem in stare sa le aratam ca, chiar daca suntem oameni simpli, detinem Adevarul care ne-a facut liberi? Si ei cauta "Pruncul", indiferent ca recunosc sau nu. Au dorinta aceasta in ei, ca magii de odinioara. Problema se pune cum traim noi, si ce le aratam prin viata noastra; pt ca de cele mai multe ori nu putem sa interactionam cu ei. Deci, felul nostru de vietuire trebuie sa le vesteasca in fiecare zi Evanghelia, "Vestea Buna!", "Pruncul". Daca nu o vom face, vom fi doar o bucata "de hartie"... nestralucitoare, care nu raspandeste in jur nici o raza...

O idee mi-a placut tare din poezia lui Ioanid: "Simti ca Cel ce l-ai primit De lumina-ti umble gandul? Si vin magi din Rasarit cautandu-l?"

Dar tu, frate credincios,
porţi tu Pruncul ce trăieşte?

Nu-i vreun gând ce te-a-nşelat,
un simbol sau o icoană?
Simţi că-i viu cu-adevărat?
Cere hrană?...

Simţi că Cel ce l-ai primit
de lumină-ţi umple gândul?
Şi vin magi din răsărit
căutându-L?

Şi din zori până-n apus,
ca pe steaua cu făclie,
porţi şi tu tot un Isus...
de hârtie???????????

Foarte frumoasa poezie cred ca ar trebui sa ne puna pe toti sa ne gandim? Dar in primul rand pe mine

cracun fericit
shi tie sarbotori fericite. prietenii vek nu se uita niceodata.. cum spun pe rusesht "starii drug luce novih dvuh" shi astai drept..

poeziea
deci imi place la nebunie totu si vas felicit pa toti care ati scris poezii[is super toate]