Când știu că mă aștepți, îmi este dor
Și trec prin răni ca un fuior de fum;
Mi-e veșnicia leac pentru „acum”,
Mi-e lacrima balsam alinător.

Opreliștea se-ndreaptă sub picior,
Iar povârnișul mi se face drum;
Când știu că mă aștepți, îmi este dor
Și trec prin răni ca un fuior de fum.

Ești felul meu de viață până mor
Și moartea m-ar strivi, dar n-are cum,
Căci pe altar plăcut mirositor
M-ai vindecat de moarte și de scrum.

Și-acum m-aștepți, iar mie-mi este dor.