Un Nume n-i s-a dat sub soare
Un Nume Sfant si-Adevarat,
Un Nume far' asemanare
Si cel mai Sfant si minunat
As vrea sa il descriu in versuri,
Sa spun despre marimea Lui,
Dar cat vor tine-aceste vremuri
Ca Domnul meu nici unul nu-i!
Cu bratul Sau a facut cerul,
Pamantul, universu-ntreg
Toti norii, muntii si craterul
Si ce-nteleptii nu-nteleg
Intr-o treime de masura
A strans tarana de pe glob,
A prefacut cetati in zgura,
A sters o lume prin potop
Smerea dusmanii cu-o privire
Cand ca un Brav invingator
Inainta cu-a Lui ostire
Isus Regele Regilor
Cu Tatal a-ntocmit viata,
Suflarea vie pusa-n om
Ca omul sa Ii poarte fata
Acelui ce e vesnic Domn
Sa fie sfant, ferit de rele
Sa Il asculte ne-ncetat
Pe Cel ce sta mai sus de stele
Si este vesnic Imparat
Dar omul, singura faptura
Ce poarta chip de Dumnezeu
Asculta orice-nvatatura
Si orice soapta-a celui rau
O om, tu nu stii ca pacatul
Doar sange sfant il va spala?
De ce mai vrei ca Preainaltul
Sa moara pentru vina ta?
De ce sa faci ce nu e bine,
Sa murdaresti vesmantul tau?
De ce mai vrei ca pentru tine
Sa moara-un Fiu de Dumnezeu...?
A trebuit sa lase cerul,
Ostiri de ingeri si splendori
Sa se aduca jertfa Mielul
Salvare pentru muritori
In chin amarnic si suspine
Platea pe cruce sfantul pret
Ca oricine vine la Sine
Sa intre-n locul cel maret
Lupta incins cu-asa putere
Isus, preablandul nost' Pastor
Sfarsea viata in durere,
Murea de dragul oilor
Era lovit in duh si-n carne,
Era de toti batjocorit,
Strapuns, mereu din a Lui palme
Curgea izvorul cel slavit
Curgea sa spele orice vina
Acelor ce vor crede-n El
Sa schimbe viata de ruina
In cel mai minunat castel
Apoi umbland prin asta lume
Sa poarte vesnicul trofeu
Sa fie-inscrisi cu sfantul Nume
Si sigilati de Dumnezeu
Sa duca vesnica solie
A Marelui Biruitor
Cum sus, pe crucea de pe glie
S-a sters pacatul tuturor
Vestiti-o azi cu bucurie
Voi toti acei ce L-ati urmat
Caci vesnica Imparatie
E pentru omul degradat
Ce-a fost rascumparat prin cruce
Dar zace-n bezna de pacat,
Isus cu vocea Sa cea dulce
Pe toti pierdutii i-a chemat
De ce sa taci cand inspre moarte
Se duc atat cu pas grabit?
Mai spune si-azi, chiar dac-ai parte
Sa fii de toti batjocorit
Sa fii uitat de toti, tu du-te
Vesteste planul cel de sus
Prin lovituri si piedici multe
Il ai aproape pe Isus
El ti-e Ocrotitor si Tata,
Iar Duhul ti-e Mangaietor
El nu te lasa niciodata
Caci El ti-e vesnic Salvator
El judeca-va cu dreptate
Orice faptura de sub cer
Cand din vecii, din slavi inalte
Se va-arata ca un fulger
El Isi va ridica Aleasa
De pe pamant sus inspre zari...
Cat de placut e cand Mireasa
Isi va canta a ei cantari!
Ce falnice cantari se-nalta
Vazduhul poart-a lor ecou
Cand Porumbita vede-n fata
Pe Preaiubitul ei Erou
Atunci va incepe serbarea,
Iubitii vor trai splendori,
Mireasa va uita ca jalea
I-a ars tot pieptul plin de dor
Se vor uita orice suspine
Orice poveri si-amenintari,
Vor fi doar amintiri straine
Ce i-au condus spre desfatari
Acolo vor cunoaste pacea,
Isus va fi pe veci Pastor
Acelora ce au dus crucea
Atat de greu pe calea lor
El le va stere-orice sudoare
Si lacrimile de pe-obraz,
Vor traii vesnic in splendoare,
Va disparea orice necaz...
Aceasta este asteptarea
Alesilor de-aici de jos
Cand ve veni intampinarea
Slavitului Isus Hristos!
Amin!