De trupul mi-ar arde în torțe de foc
Și chipul mi-ar fi doar tăciune;
De-aș face mai mult decât toți la un loc,
Dar dragostea-n mine ar fi doar un joc
Nimic nu aș fi pentru lume.
De mâinile-n cuie pe cruce mi-ar sta
Ca jertfă de carne și sânge.
De toată viața pe front m-aș lupta,
Dar scopul iubirii în lupta-aș uita,
Spre margini de moarte-aș ajunge.
De toată averea sărmanilor goi
Aș frânge-o ca dar fară plată.
De-aș strânge orfanii din friguri și ploi,
Dar dragostea-n mine ar fi doar noroi
Aș umple orbit punga spartă.
De tot ce-am zidit credincios pe
pământ
Aș face prin lume cărare.
De-aș spune furtunii un singur cuvânt
Și ea fără zarvă să-și ia nou veșmânt.
Aș fi un înfrânt care moare...