Trunchi frumos, și noi coroana...


Ți-așternem rugă la picioare,
(Lacrimi pe semnul de piroane)
Căutăm locul de vindecare,
În picurul de sânge-n soare.
Pe drumul de durere,
E plâns și multă jale.
Presărăm zbucium precum petale,
În nopțile tristeții!... Gânduri și vise
Printre îngerii înaripați ce zboară
În jurul nostru și veghează.


Calea vieții a început în dimineață,
Un drum de arșiță și suferință,
Urcuș abrupt, drum spre Golgota!
Buni și răi urcă-ntr-o forfotă.
Într-unii arde foc de îndurare,
În ceilalți, văpăi de răzbunare.
Iar eu... din lumea de durere,
...O floare fără paloare...
Cu drag m-ai cules,
Din neghina lumii m-ai ales.


În pământul ei, sămânță de durere
Creștea prin pălămidă, fără mângâiere.
În ea... rodul era - Sfințire!
Și DOR de nemărginire!...
În marele codru al lumii,
Ți-ai înălțat Mărețul Trunchi,
Din rădăcina Sfântă, Divină.
Sevă-ai trimis, ramuri să crească.
Le-ai ocrotit de ploi, furtuni,
Înmugurind noii muguri.


Și-am devenit un trup frumos,
Tu, rădăcină, - Trunchi Maiestos -
Noi... ramurile și coroana,
În care-i veșnic primăvara.
Ramuri... cu verde flamuri,
Flori pe altar și rugi în flăcări.
De vremuri grele ne-ai ocrotit,
De furtuni, ninsori, de vânt.
Uniți, am rezistat mereu,
Noi, mădularele, Trupului Tău.


În cer, pe pământ, și sub apă,
Cuvintele chemării se-nalță.
Luna de sus se uită...
Își spală globul în apă,
Negura nopții ea o lumină.
Susurul apei e o rugă,
Mulțumirea, floare sacră,
Cuvântă, susurul sub apă.
Voci pierdute-n... tină,
Frunze... pe val de apă...
Aplecate ramuri,
Spălându-se-n oglinda apei.


...Speranța, dragostea, iubirea,
Nădejdea, credința, fericirea...
Împodobește-ne coroana toată,
Și lasă ploaia binecuvântată!
Ramurile-ndreptate spre - Slavă -
Răspândind în lume - Lumină -
Căci a noastră-i - Veșnicia -
Vieții... pus-am altoi, Nemurirea -
Tu!... Rădăcină a vieții! - Etern Trunchi!
Sus!...Te vom încorona în bucurii.

ALGH/06/05/2017