- GENEZA (FACEREA) SAU ÎNTÂIA CARTE A LUI MOISE
- VREMURILE STRĂVECHI DE LA FACEREA LUMII PÂNĂ LA AVRAAM (CAPITOLELE 1—11:9)
- Facerea lumii
- Geneza 1:1 La început, Dumnezeu a făcut cerurile şi pământul.
- Lumina
- Geneza 1:2 Pământul era pustiu şi gol; peste faţa adâncului de ape era întuneric, şi Duhul lui Dumnezeu Se mişca pe deasupra apelor.
- Geneza 1:3 Dumnezeu a zis: „Să fie lumină!” Şi a fost lumină.
- Geneza 1:4 Dumnezeu a văzut că lumina era bună şi Dumnezeu a despărţit lumina de întuneric.
- Geneza 1:5 Dumnezeu a numit lumina zi, iar întunericul l-a numit noapte. Astfel, a fost o seară şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua întâi.
- Cerul
- Geneza 1:6 Dumnezeu a zis: „Să fie o întindere între ape şi ea să despartă apele de ape.”
- Geneza 1:7 Şi Dumnezeu a făcut întinderea, şi ea a despărţit apele care sunt dedesubtul întinderii de apele care sunt deasupra întinderii. Şi aşa a fost.
- Geneza 1:8 Dumnezeu a numit întinderea cer. Astfel, a fost o seară şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a doua.
- Pământul
- Geneza 1:9 Dumnezeu a zis: „Să se strângă la un loc apele care sunt dedesubtul cerului şi să se arate uscatul!” Şi aşa a fost.
- Geneza 1:10 Dumnezeu a numit uscatul pământ, iar grămada de ape a numit-o mări. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun.
- Geneza 1:11 Apoi Dumnezeu a zis: „Să dea pământul verdeaţă, iarbă cu sămânţă, pomi roditori, care să facă rod după soiul lor şi care să aibă în ei sămânţa lor pe pământ.” Şi aşa a fost.
- Geneza 1:12 Pământul a dat verdeaţă, iarbă cu sămânţă după soiul ei şi pomi care fac rod şi care îşi au sămânţa în ei, după soiul lor. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun.
- Geneza 1:13 Astfel, a fost o seară şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a treia.
- Soarele, luna şi stelele
- Geneza 1:14 Dumnezeu a zis: „Să fie nişte luminători în întinderea cerului, ca să despartă ziua de noapte; ei să fie nişte semne care să arate vremurile, zilele şi anii
- Geneza 1:15 şi să slujească de luminători în întinderea cerului, ca să lumineze pământul.” Şi aşa a fost.
- Geneza 1:16 Dumnezeu a făcut cei doi mari luminători, şi anume: luminătorul cel mai mare, ca să stăpânească ziua, şi luminătorul cel mai mic, ca să stăpânească noaptea; a făcut şi stelele.
- Geneza 1:17 Dumnezeu i-a aşezat în întinderea cerului, ca să lumineze pământul,
- Geneza 1:18 să stăpânească ziua şi noaptea şi să despartă lumina de întuneric. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun.
- Geneza 1:19 Astfel, a fost o seară şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a patra.
- Vieţuitoarele mării
- Geneza 1:20 Dumnezeu a zis: „Să mişune apele de vieţuitoare şi să zboare păsări deasupra pământului pe întinderea cerului.”
- Geneza 1:21 Dumnezeu a făcut peştii cei mari şi toate vieţuitoarele care se mişcă şi de care mişună apele, după soiurile lor; a făcut şi orice pasăre înaripată după soiul ei. Dumnezeu a văzut că erau bune.
- Geneza 1:22 Dumnezeu le-a binecuvântat şi a zis: „Creşteţi, înmulţiţi-vă şi umpleţi apele mărilor; să se înmulţească şi păsările pe pământ.”
- Geneza 1:23 Astfel a fost o seară şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a cincea.
- Vieţuitoarele pământului
- Geneza 1:24 Dumnezeu a zis: „Să dea pământul vieţuitoare după soiul lor; vite, târâtoare şi fiare pământeşti după soiul lor.” Şi aşa a fost.
- Geneza 1:25 Dumnezeu a făcut fiarele pământului după soiul lor, vitele după soiul lor şi toate târâtoarele pământului după soiul lor. Dumnezeu a văzut că erau bune.
- Geneza 1:26 Apoi Dumnezeu a zis: „Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; el să stăpânească peste peştii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul şi peste toate târâtoarele care se mişcă pe pământ.”
- Geneza 1:27 Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească şi parte femeiască i-a făcut.
- Geneza 1:28 Dumnezeu i-a binecuvântat şi Dumnezeu le-a zis: „Creşteţi, înmulţiţi-vă, umpleţi pământul şi supuneţi-l şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului şi peste orice vieţuitoare care se mişcă pe pământ.”
- Geneza 1:29 Şi Dumnezeu a zis: „Iată că v-am dat orice iarbă care face sămânţă şi care este pe faţa întregului pământ şi orice pom care are în el rod cu sămânţă: aceasta să fie hrana voastră.
- Geneza 1:30 Iar tuturor fiarelor pământului, tuturor păsărilor cerului şi tuturor vietăţilor care se mişcă pe pământ, care au în ele o suflare de viaţă, le-am dat ca hrană toată iarba verde.” Şi aşa a fost.
- Geneza 1:31 Dumnezeu S-a uitat la tot ce făcuse şi iată că erau foarte bune. Astfel, a fost o seară şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a şasea.
- Ziua de odihnă
- Geneza 2:1 Astfel au fost sfârşite cerurile şi pământul şi toată oştirea lor.
- Geneza 2:2 În ziua a şaptea, Dumnezeu Şi-a sfârşit lucrarea pe care o făcuse şi în ziua a şaptea S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse.
- Geneza 2:3 Dumnezeu a binecuvântat ziua a şaptea şi a sfinţit-o, pentru că în ziua aceasta S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o zidise şi o făcuse.
Armonii
Autor:
Petrica Plesa
|
Album:
Armonia creatiunii
|
Tematica:
Zidire spirituala
Resursa adaugata de petricaplesa in 08/05/2017
Resursa adaugata de petricaplesa in 08/05/2017
Referințe
ARMONII
„Fiindcă cine intră în odihna Lui se odihneşte şi el de lucrările lui după cum s-a odihnit şi Dumnezeu de lucrările Sale.” (Evrei 4 v.10)
Astfel a fost o seară, şi-apoi a fost o dimineaţă …
(Geneza 1 v.5, 8, 13, 19, 23, 31)
La început fusese Dumnezeu …
La început fusese şi Cuvântul
Şi peste ape-ntinse, Duhul Său
Doar se mişca precum se mişcă vântul.
*
… Era-ntuneric, întuneric greu
Peste adâncurile mari de ape
Şi-n prima zi spusese Dumnezeu:
„Să fie dar lumină-n plină noapte!”
Fusese-apoi o seară-n armonii, (Geneza 1 v.5)
Apoi fusese şi o dimineaţă
Şi despărţită-a fost în prima zi
Lumina de-ntuneric … zi măreaţă.
*
„O-ntindere”, a zis El Elohim;
„Să fie-un cer!” cu bolta sa albastră.
A doua zi, albastrul azuriu
Sticlea-n lumina zilei cea măiastră.
Fusese-apoi o seară-n armonii, (Geneza 1 v.8)
Apoi fusese şi o dimineaţă
Şi ape de deasupra-ntinderii
S-au despărţit de apele cu ceaţă …
*
„Uscatul de sub ape fie scos!”
Deodată se ridică fundul mării
Şi tot ce aparent părea vâscos
Se întărise-n depărtarea zării.
„Să dea pământul pomi cu soiul lor
Şi ierburi diferite cu seminţe!”
Şi-aşa a fost: a treia zi-n splendor
Tot regnul vegetal sta să se-avânte.
Fusese-apoi o seară-n armonii, (Geneza 1 v.13)
Apoi fusese şi o dimineaţă.
A treia zi pământu-nveseli
A Creatorului măreaţă Faţă …
*
„Să fie şi luminători pe cer!”
Întinderea deodată scânteiază:
Apare luna, stele cu mister
Şi soare străluceşte la amiază.
Şi aşa precum zisese Dumnezeu,
Luminători avem şi-n zi şi-n noapte
Spre-a arăta şi vremi şi ani mereu,
Şi zilele de nopţi spre-a le desparte.
Fusese-apoi o seară-n armonii, (Geneza 1 v.19)
Apoi fusese şi o dimineaţă.
Trecută-i iată şi a patra zi
Cu soarele ce îmbie la viaţă.
*
„Să mişune-n oceane şi în mări,
Şi-n râuri ce coboară de la munte
Vieţuitoare după soiul lor,
Iar în văzduh să zboare păsări multe!”
Fusese-apoi o seară-n armonii, (Geneza 1 v.23)
Apoi fusese şi o dimineaţă.
O binecuvântare se rosti
Văzduh şi ape mişunând de viaţă.
*
„Să dea pământul, după soiul lor,
Şi vite, târâtoare, dar şi fiare! ”
Apoi a zis: „Să facem şi pe om
După al Nostru Chip şi-Asemănare.”
Şi-aşa a fost. Apoi Cel Preaînalt,
Pe om, coroana creaţiunii Sale,
„Să crească!” El l-a binecuvântat
„Să se-nmulţească pe pământ, sub soare!”
Fusese apoi o seară-n armonii, (Geneza 1 v.31)
Apoi fusese şi o dimineaţă.
Sfârşise Domnul în a şasea zi
Măreaţa armonie de viaţă.
*
Sosise iată şi a şaptea zi
– Aureola Sfintei Sale Feţe … –
Dar n-a mai fost o seară-n armonii,
Ci-odihna armoniei dimineţii. (Geneza 2 v.2)
*
Odihnă – armonie-n creaţiuni,
Odihnă – creaţiunea armoniei,
Prin tine azi mă-nalţ peste genuni
Spre gloria armoniei veşniciei! (Evrei 4 v.10)
26 aprilie 2008
„Fiindcă cine intră în odihna Lui se odihneşte şi el de lucrările lui după cum s-a odihnit şi Dumnezeu de lucrările Sale.” (Evrei 4 v.10)
Astfel a fost o seară, şi-apoi a fost o dimineaţă …
(Geneza 1 v.5, 8, 13, 19, 23, 31)
La început fusese Dumnezeu …
La început fusese şi Cuvântul
Şi peste ape-ntinse, Duhul Său
Doar se mişca precum se mişcă vântul.
*
… Era-ntuneric, întuneric greu
Peste adâncurile mari de ape
Şi-n prima zi spusese Dumnezeu:
„Să fie dar lumină-n plină noapte!”
Fusese-apoi o seară-n armonii, (Geneza 1 v.5)
Apoi fusese şi o dimineaţă
Şi despărţită-a fost în prima zi
Lumina de-ntuneric … zi măreaţă.
*
„O-ntindere”, a zis El Elohim;
„Să fie-un cer!” cu bolta sa albastră.
A doua zi, albastrul azuriu
Sticlea-n lumina zilei cea măiastră.
Fusese-apoi o seară-n armonii, (Geneza 1 v.8)
Apoi fusese şi o dimineaţă
Şi ape de deasupra-ntinderii
S-au despărţit de apele cu ceaţă …
*
„Uscatul de sub ape fie scos!”
Deodată se ridică fundul mării
Şi tot ce aparent părea vâscos
Se întărise-n depărtarea zării.
„Să dea pământul pomi cu soiul lor
Şi ierburi diferite cu seminţe!”
Şi-aşa a fost: a treia zi-n splendor
Tot regnul vegetal sta să se-avânte.
Fusese-apoi o seară-n armonii, (Geneza 1 v.13)
Apoi fusese şi o dimineaţă.
A treia zi pământu-nveseli
A Creatorului măreaţă Faţă …
*
„Să fie şi luminători pe cer!”
Întinderea deodată scânteiază:
Apare luna, stele cu mister
Şi soare străluceşte la amiază.
Şi aşa precum zisese Dumnezeu,
Luminători avem şi-n zi şi-n noapte
Spre-a arăta şi vremi şi ani mereu,
Şi zilele de nopţi spre-a le desparte.
Fusese-apoi o seară-n armonii, (Geneza 1 v.19)
Apoi fusese şi o dimineaţă.
Trecută-i iată şi a patra zi
Cu soarele ce îmbie la viaţă.
*
„Să mişune-n oceane şi în mări,
Şi-n râuri ce coboară de la munte
Vieţuitoare după soiul lor,
Iar în văzduh să zboare păsări multe!”
Fusese-apoi o seară-n armonii, (Geneza 1 v.23)
Apoi fusese şi o dimineaţă.
O binecuvântare se rosti
Văzduh şi ape mişunând de viaţă.
*
„Să dea pământul, după soiul lor,
Şi vite, târâtoare, dar şi fiare! ”
Apoi a zis: „Să facem şi pe om
După al Nostru Chip şi-Asemănare.”
Şi-aşa a fost. Apoi Cel Preaînalt,
Pe om, coroana creaţiunii Sale,
„Să crească!” El l-a binecuvântat
„Să se-nmulţească pe pământ, sub soare!”
Fusese apoi o seară-n armonii, (Geneza 1 v.31)
Apoi fusese şi o dimineaţă.
Sfârşise Domnul în a şasea zi
Măreaţa armonie de viaţă.
*
Sosise iată şi a şaptea zi
– Aureola Sfintei Sale Feţe … –
Dar n-a mai fost o seară-n armonii,
Ci-odihna armoniei dimineţii. (Geneza 2 v.2)
*
Odihnă – armonie-n creaţiuni,
Odihnă – creaţiunea armoniei,
Prin tine azi mă-nalţ peste genuni
Spre gloria armoniei veşniciei! (Evrei 4 v.10)
26 aprilie 2008
Poezia: „Armonii”, deschide capitolul: „Armonia crețiunii” din vol. 3: „Selecții”.
Poezia constituie binecuvântarea primită la împlinirea a 61 de ani de viață, ultima strofă reiterându-mi aspirația sufletului, prin timp înspre veșnicie.
Adăugat
în 08/05/2017
de Ioanhapca
Adăugat
în 11/05/2017
de floridinmaracineni
Statistici
- Vizualizări: 1737
- Export PDF: 5
- Favorită: 1
- Comentarii: 2
- Gramatical corect
- Cu diacritice
- Conținut complet
Opțiuni
Romani 1:4 iar în ce priveşte duhul sfinţeniei, dovedit cu putere că este Fiul lui Dumnezeu, prin învierea morţilor, adică pe Isus Hristos, Domnul nostru,