Nu mi-am pierdut nici una din vorbele rostite
pe-o cale cunoscută s-au înşirat pe rând
şi-au mers să mă aştepte acolo unde-odată
pe ultima urmând-o, voi fi şi eu curând.

Nu mi-am pierdut nici una din urmele vieţii
pe care-n zi sau noapte, cu vină sau cu har,
le-am semănat prin locuri, prin inimi şi prin clipe
- le voi găsi-adunate odată toate iar.

M-aşteaptă toate-toate la capătul de-aproape
cu zâmbet sau cu lacrimi, cu slavă sau mustrări,
să-mi apere lumina şi numele de moarte
sau Celui Drept să-mi ceară plătitele ocări.

- O, dragi cântări alese, veniţi atunci spre mine
cu dragostea cu care m-am dus şi eu spre voi,
cum eu v-am pus podoabe să fiţi voi mai frumoase
să-mi puneţi şi voi mie în Ziua de Apoi.