Doamne, despre ce să scriu?
Despre cerul azuriu,
Despre iarnă, despre ger,
Născocire sau mister?
Însă graiul înțelept,
Care spune despre Tine,
Cât mă lasă să aștept,
Nu-nțeleg, de ce nu vine?

Doamne, despre ce să scriu?
Despre drumul meu pustiu,
Despre gândul fără rost,
Cine sunt sau cine-am fost?
Însă vorbele cu har,
Când cu sare, când cu miere
S-au pierdut și n-am habar
Altele de unde-aș cere.

Doamne, despre ce să scriu?
Despre faptul că ești viu?
Bine, asta toți o știu...
Despre nemurirea Ta,
Despre dragostea ce vrea
Omenirea a salva?
Despre locul pregătit
Pentru care Te-ai jertfit
Ca să fie cei iertați
Declarați nevinovați?

Din boabe mici de crezământ
Dovadă am și mi-e de-ajuns
Să fac potecă din cuvânt.

Și orice-aș scrie,
Să scriu străpuns
De bucurie,
De veșnicie;
Tu să Te 'nalți,
Iar eu să scad,
Printre ceilalți,
Să facem drum,
Să facem vad,
Cu ce avem,
Cu ce putem,
Să Te-nălțăm
Și s-așteptăm
Ceresc cămin,
Acum și-n veci
De veci!
Amin.