Alergăm după-averi. . . alergăm după vânt
Și uităm că suntem trecători pe pământ
Și uităm că-ntr-o zi drumul fi-va sfârșit
Și în urmă lăsăm ce-am avut. . . ce-am iubit. . .
Zi de zi ne trezim și pornim s-alergăm
Nu mai știm ce dorim și nu știm ce căutăm
Parcă tot ce-am visat se transformă în fum
Și ni-e inima rece și e ceață pe drum. . .
Alergăm spre niciunde. . . alergăm mult prea mult
Și slăbiți, rătăcim în al lumii tumult. . .
Parcă toți am uitat către cer să privim
În iubire și pace pe pământ să trăim. . .
O, Părinte din ceruri. . . către noi mai privești?
Ne mai rabzi pe pământ? Ne mai ierți? Mai iubești?
Suntem răi și săraci. . . păcătoși și bolnavi
Și-alergarea ne face să fim trupului sclavi. . .
Doamne, mâna-Ți întinde. . . ne oprește din drum. . .
Ne trezește la viață. . . ne atinge acum
Să privim către Tine. . . către dragostea Ta
Să-nțelegem minunea și puterea din ea!
Vulcan-19-04-2017
Mary