Nostalgie

Pe-un colt de cer, stelute unite in parada,
Privesc cu bucurie spre tarmuri de visare,
La mii de ani lumina, copii se joaca-n strada,
Ciresii prin gradini, au explodat in floare.

Cu ochii rosii, macii, isi plang vremelnicia,
Iar eu, murind minute, inaintez spre Viata.
Pe panza stearsa-a vremii, privesc copilaria,
In noaptea pe sfarsite, visand la Dimineata!

Se schimba-n toamne repezi, atatea primaveri,
Viata-secunde ruginite alearga pe cadran,
(Eram la joaca-n strada si eu, parca… “mai ieri”)
O mica picatura in marele Ocean!

Mi-e dor de Tatal meu, mi-e dor de-a Lui Venire!
Sperantele imi curg in lacrimi de tacere,
Vad sufletu-mi cum zboara curand spre nemurire,
Cand zorii-or bate-n pleoape, Lumina de-nviere!