Exod.20:1-17

Să n-am alt Domn la care să mă-nchin,
La zei închipuiți să nu slujesc,
Cu teamă să-L iubesc pe Cel Divin,
La crucea Lui odihna s-o găsesc.
Părinții să mă aibă drept răsplată,
Să nu ucid, privind cu nepăsare,
Să nu aduc o jertfă blestemată,
Ce nu-i al meu să stea în depărtare.
Să spun ce e și ce mi-e dat să spun,
De la cel rău să nu vreau traiul bun!

Mintea să-mi știe calea mântuirii
Și mâna să n-apuce foc străin;
În suflet să port taina nemuririi,
Să n-am alt Domn la care să mă-nchin.

Să n-am în aștrii cerurilor soarta,
Podoabe și arginți să nu râvnesc,
Să nu-mi lărgească terafimii poarta,
La zei închipuiți să nu slujesc.

Cu judecăți ușoare și de-o clipă
Să nu mânjesc petalele de crin,
Plecat sub protectoarea Lui aripă,
Cu teamă să-L iubesc pe Cel divin.

Și, botezat în dragoste nestinsă,
Uitând ce-i trecător și pământesc,
Strângând în brațe candela aprinsă,
La crucea Lui, odihna s-o găsesc.

Tu ești Părinte-a toate câte sunt,
Dar mamă mi-ai făcut, mi-ai dat și tată;
În viața de pribeag pe-acest pământ,
Părinții să mă aibă drept răsplată.

Să nu ignor un suflet vlăguit
Și-abandonat în buruieni amare;
Pe cel sărman, cu bube sau bârfit
Să nu-l ucid, privind cu nepăsare.

Pe pleoape să n-am arșiță și zgură,
Altarul să-l păstrez fără de pată,
Să nu mă-nfrupt, ștergându-mă la gură,
Să nu aduc o jertfă blestemată.

Lui Cezar să-i plătesc cinstit tributul
Necăutând portiță de scăpare,
Să-mi folosesc în liniște avutul,
Ce nu-i al meu, să stea în depărtare.

Să fac din adevăr toiag și stâncă,
Să apăr înțeleptul de nebun,
Să-mi fie Legea taină și poruncă,
Să spun ce e și ce mi-e dat să spun.

Să Îți înalț cântări de mulțumire,
Cu tot ce e al meu să mă supun;
De la cel bun - să vreau a lui trăire,
De la cel rău să nu vreau traiul bun.

De la cel rău să nu vreau traiul bun,
Să spun ce e și ce mi-e dat să spun;
Ce nu-i al meu să stea în depărtare,
Să nu aduc o jertfă blestemată,
Să nu ucid, privind cu nepăsare,
Părinții să mă aibă drept răsplată.
La crucea Lui, odihna s-o găsesc,
Cu teamă să-L iubesc pe Cel divin,
La zei închipuiți să nu slujesc,
Să n-am alt Domn la care să mă-nchin!