Rugăciunea Fiului Rătăcitor

Autor: Marin Mihalache | Album: Cantare Domnului | Tematica: Diverse
Resursa adaugata de marin2016 in 08/06/2017

Stau între două lumi
Ce par să se destrame
De parcă-aş fi orfan
Născut din două mame.

Nici una nu mă cheamă
La sânul ei de ceară
Că nu m-ar recunoaşte
De-s înger ori sunt fiară.

Mi-e gura încleştată
Și tare-aş vrea să strig
Că e pe aproape noaptea
Și-n suflet mi-este frig.

Am ocolit pământul
Și-acum se face seară
Ṣi n-am găsit în lume
O cruce mai uşoară.

Am aşteptat ca norii
Să treacă peste casă
Ṣi m-am rugat să vină
O zi mai luminoasă.

Şi au venit pe lume
Și zile mai senine
Dar cum poţi să te bucuri
Străin în lumi străine?

Mi-am risipit talanţii
Și n-am ales nimic
Ṣi-am pribegit prin lume
Străin şi venetic.

Şi am slujit la idoli,
Și pentr-un boţ de pâine
M-am gudurat la uşă
Supus precum un câine.

Ṣi mi-am vândut şi suflet
Și nu mai am ce-mi vinde
Îndură-Te de mine,
Cerescule Părinte.

De pe cărări pierdute,
Prin lume călător
Primeşte-mă acasă
Că-s fiu rătăcitor.

Nu pregăti ospețe,
Nici straie-mpărătești
Deși eu sunt nevrednic,
Tu totuși mă iubești.

Tu preacinstește-Ți fiul
Care-a rămas acasă
Pe-acesta îl așează
În locul meu la masă.

De-acum la două lumi
Eu dau tribut și vame
Și-oi fi pe veci orfan
Născut din două mame.

Tot neamul pe pământ
De-ar fi să rătăcească
Ne-adună, Tată Sfânt,
În patria cerească.

Copyright © 2017 Marin Mihalache

Foarte frumoase versuri, adevarat este ca fiecare dintre noi am ratacit prin lumea asta plina de amaraciune, am cunoscut tot ce se poate cunoaste dar inima noastra nu a gasit pacea si linistea decat langa Domnul nostru preaiubit.Fiecare dintre noi ne dam seama dupa multele si grelele incercari prin care am trecut de-a lungul vietii ca locul nostru este langa Domnul, numai langa El ne gasim pacea, linistea si fericirea. "De pe carari pierdute,/ Prin lume calator,/ Primeste-ma acasa/ Ca-s fiu ratacitor."Domnul sa va binecuvinteze pentru acest poem frumos si atat de realist care oglideste foarte bine trairile, deceptiile si implinirile omului pe acest pamant. Multa pace si mult har!

Adăugat în 08/06/2017 de florenta.sarmasan

Impresionantă prin abordarea sinceră, prin atingerea clară a câtorva trepte urcate dar mai ales coborâte din viaţa unui fiu rătăcitor. O poezie puternică prin esenţa mesajului conducător spre cercetări personale si recunoaşterea clipelor trăite în deşertăciune, în locuri aride si stâncoase punând mai presus de toate 'gâdilarea firii' fără a privi direct spre consecinţe... impact deosebit asupra noastră, a celor ce ne aflăm departe de casă... sfinte binecuvântări vă doresc.

Adăugat în 08/06/2017 de floridinmaracineni

Am citit de mai multe ori această mărturie sinceră a fiului pierdut ,în care se simt luptele, remușcările sufletesti ,regretul și poate ....neiertarea personală...
Este prima dată când citesc și pot intra în legatură cu aceste stări personale prin versurile atât de curat scrise și ale sentimentelor redate încât mă gândesc că aceasta este de fapt întoarcerea raelă a celor care se întorc sincer la Dumnezeu sau, aceasta este partea sufletească văzută dinauntru .

Versurile se felicită singure, sincer, nu mai este nevoie de''felicitări''

Adăugat în 08/06/2017 de sanda_tulics

Minunate versuri/Binecuvântări cerești/George Cornici

Adăugat în 08/06/2017 de geocornic

O lucrare superbă din toate punctele de vedere dar mai ales din punct de vedere spiritual. O poezie plină de expresivitate artistică și căldură sufletească împletită armonios cu latura teologică și Scripturală
care reflectă pilda fiului risipitor în care ne regăsim cu toții... și un semnal acut de alarmă pt cei care încă rătăcesc risipindu-și valorile departe de fața Tatălui, printr-un tablou deosebit de sugestiv și blând: „Am ocolit pământul
Și-acum se face seară
Ṣi n-am găsit în lume
O cruce mai uşoară.”
Minunată și profundă lucrare.Bunul Tată să vă binecuvânteze pe deplin în toate lucrurile!

Adăugat în 09/06/2017 de Ioanhapca