Grăbeşte-te, mireasă, de pune-ţi haina albă,
Îmbracă-te în lumină, cu in înmiresmat,
Aleargă iute-n Duhul, şi umple-a ta candelă,
Să ai lumină-n noapte, când Isus va apărea!

Grăbeşte-te de spală-ţi şi cea din urmă pată,
În sângele Golgotei, în jertfa dintre veacuri!
Nu îţi lăsa vegherea să oboseasc-o clipă,
Mai şterge-odată tina, curat să-ţi fie vasul!

Grăbeşte-te, lucrează cu cea din urm' putere,
Mai fă o faptă bună, adună în cer comori,
Nu obosi-n lucrare, să primeşti răsplătire,
Trudeşte, în smerenie, până-n ai slavei zori!

Grăbeşte-te în rugă, pecetluieşte-ţi viaţa,
Căci calea ce se-ntinde în vremea de apoi,
E mai de neînţeles, cum n-a fost niciodată,
Necruţătoare duhuri s-au slobozit din hău!

Înalţă-ţi sus privirea, în dor, ce mai mult arde,
Apropie-ţi credinţa şi dragostea dintâi,
Luptă să fii fecioară, rămâi în ascultare,
Veghează în sfinţenie, ca jos să nu rămâi!

Păstrează-n gând Cuvantul, grăbeşte de-l vesteşte,
Un ultim suflet poate, îţi va fi dat să-l scapi,
Cum sunetul de trâmbiţi răsună peste creste,
Aşa să-ţi înalţi glasul, vestind mântuirea Sa.

Grăbeşte-te mireasă, aşa îţi strigă Duhul,
Te-ndrumă în ceas din urmă, să cureţi haina ta,
Nu adormi sub lespezi, să-ţi fie veşnic somnul,
Amăgitoare şoapte pe mulţi i-au lepădat!

Grăbeşte-te, mireasă, căci timpul se sfârşeşte,
Curând, vine-al tău Mire, să te înalţe acas'
Fii pregătită-n poartă, venirea Lui doreşte,
Priveşte, iată-n zare, se arată slava Sa!

10 mai 2017