Ni se duc bătrânii, Doamne,
Ni se duc de pe pământ,
Rând pe rând le vine vremea,
Ca să plece spre mormânt,
N-ar fi-atâta-ngrijorare
Și durere dac-am știi,
Că s-au împăcat cu Tine,
Că în brațe Tu îi ții.

Tineri, copilași sau vârstnici,
Toți pleca-vom într-un ceas,
Nu ne știm sorocul Doamne
Și cât timp ne-a mai rămas!
Toți își spun că este vreme
Pentru Tine și Cuvânt,
Dar e-atâta amăgire
Și minciună pe pământ,

Tot mai mulți aleg desfrâul,
Nu vor Duhul Sfânt în ei,
Viața și-o trăiesc haotic,
Apostazi, creștini, atei,
Nu e mare diferență-n
Viața sfântă sau păgână,
Au rămas biserici goale,
Lupii azi păzesc la stână,

Persecuția e mare
Unde sunt creștini, o, Tată!
Biruieşte răul Doamne
Și îi ține fără pată!
Steagul biruinței fie,
Peste-ntreaga Românie,
Să se-ntoarcă iar poporul,
Să se-nchine numai Ție!

Că mă uit cum plecă lutul
Unde-i locul, în țărână,
Dar e singur, fără Duhul,
Căci n-a vrut să-l Ții în mână,
A crezut o viață-ntreagă
Că e timp de pocăință,
Dar s-a înșelat amarnic,
Fără Duh, ești neființă!

Din Tine avem suflare,
Conștiință, har și pace,
Dar lăsat-ai libertatea
Ca să facem ce ne place,
Dacă nu avem iubire
Pentru Dumnezeu Preasfântul,
Nu putem pretinde cerul,
Dacă ne-a robit pământul!

O, trezeste-te degrabă,
Omule ce-ți trăiești clipa,
Te împacă cu Acela
Ce-ți poate lega aripa!
De s-a frânt în zboruri false
Spre luciri amăgitoare,
Domnul toarn-asupra-i mirul
Dragostei vindecătoare!

Doamne, cercetează omul,
Ca să-şi caute sfânta Cale,
Cât e tânăr și-n putere,
Să-Ți înalțe osanale,
Pune-n suflet siguranța
Când va ninge peste tâmple,
Că destinul este cerul,
Orice-ar fi să se întâmple,

Ne va întrista plecarea
Celor dragi când va să vie,
Dar ne-om mângâia ştiindu-i
Că-s cu Tine-n veșnicie!
Evanghelia fă să fie
Singura orientare,
Pentru toată omenirea,
Sfântă binecuvântare!

02/07/17, Barcelona -Lucica Boltasu