Iubirea nu-ncetează o, inima când moare
vin alte și-alte inimi s-o crească mai înalt,
tot astfel când un suflet și-ncheie-a sa lucrare,
Hristos, aceeași slujbă o trece celuilalt.

Lumina nu sfârșește când soarele apune
ci trece mai departe de ape și de munți,
tot astfel nu sfârșește divina-nțelepciune,
Hristos, când cade-o frunte, o trece altei frunți.

Nici calea nu sfârșește când urmele înceată,
vin alte urme-n urmă s-o calce mai frumos,
tot astfel când o viață sfârșește dintr-odată
Hristos ridică alta, cu rod mai luminos.

Cântarea nu-ncetează când cântărețul cade,
ea trece-n altă harfă mai strălucită chiar...
Când un erou sfârșește luptând pe baricade
Hristos ridică-n locu-i alt tânăr voluntar.

... Trudește deci ʼnainte și luptă-te și cântă,
tu slujitor și preot și-ostaș al lui Hristos...
Eroică și naltă va fi izbânda sfântă
a luptei pentru care tu mori victorios.