Necredință, necredință...
Ce-ai intrat tu în popor,
Ai semănat a ta sămânță
Fără milă, dar cu spor.

Inima necredincioasă
Loc în față i-a făcut
Necredința nemiloasă
A prins saț, dar și mult gust.

Și-l mai duce și-n eroare
Pe biet om să nu mai creadă
Când odată a zis că-l doare,
Pe Isus nu-L vrea să-L piardă.

Dar această necredință
Stă la pândă să tot spargă,
Inimi ce cad în neputință
Și să-i fie doar ei, pradă.

Cât este fără de milă,
Tot mai mult înaintează
Pe creștini să-i tot prindă
Care cad de pe baricadă.

Dar avem un leac puternic
Pentru această boală grea;
Este Domnul! Dar și Medic
Să-l vindece pe cel ce vrea.

Ca din nou să te se ridici
Din această stare rea
Și cei mari, și cei mai mici,
Din această luptă grea.

Ce la om nu e cu putință
Face toate Dumnezeu,
Ca această necredință
Să fie înlăturată mereu.

Fii puternic în credință
Stai mereu lângă Cuvânt
Și-astfel vei avea biruință
Până vei pleca la Tatăl Sfânt.

Amin.

Veronica , 27/7/2017