Suflete, fără credință
roabe duhului ateu,
cine-o să vă mântuiască
dacă n-aveți Dumnezeu?

Când priviți spre munți, ori ape,
ori spre cer, un curcubeu,
cui vă revărsați uimirea
dacă n-aveți Dumnezeu?

Când o să strigați din chinuri
disperați gemând mereu,
cine oare-o să v-audă
dacă n-aveți Dumnezeu?

Când cărarea vă va trece
prin abisul morții greu,
cine-o să vă dea lumină
dacă n-aveți Dumnezeu?

Când pândi-va neagră spaima
să vă-nghită ca un leu,
unde-o să căutați scăparea
dacă n-aveți Dumnezeu?

Când vă va cuprinde focul
iadului etern și greu,
ce veți face, ce veți face...
dacă n-aveți Dumnezeu?