Viaţa mea o luminează!


Stau în faţă-Ţi prosternat
Şi Îţi spun necazul meu;
Doamne, Tu viaţă mi-ai dat
Şi m-ai ajutat mereu.

Inima mea este frântă,
Încercări mă năpădesc...
Stai cu mine, mă ascultă
Totul să-Ţi mărturisesc.

Am avut o viaţă grea,
Nedreptăţi, mi s-au făcut.
A răbdat inima mea,
Iar gura mea a tăcut.

De atunci, ani au trecut...
Aşa a fost viaţa mea
Ca să rabd şi să ascult,
Să fac doar ce altul vrea.

Să împlinesc ce altu-mi cere,
Să fiu supus şi tăcut,
Si chiar dacă, simt durere,
Să tac, să nu spun nimic.

Dar acum, Te rog bun Tată,
Aș dori să mă fereşti
Căci eu nu vreau niciodată,
Să pleci, să mă părăseşti.

Mă fereşte de ruşine,
De vorbe ce întinează;
Nu pleca de lângă mine,
Viaţa mea, o luminează. !

Dă-mi putere de la Tine,
Să fiu bun şi înţelept,
Să mă port cum se cuvine,
Şi să fiu în toate drept.

Amin

Câmpia Turzii, 21 iulie 2017